Cât de răspândite sunt plățile salariale neoficiale în Republica Moldova?

Trei din zece angajatori moldoveni consideră că plățile salariale neoficiale sunt răspândite foarte mult în țara noastră, iar peste 25 de procente sunt de părere că se aplică în fiecare companie. Cel puțin acestea sunt datele unui studiu, lansat de Magenta Consulting la începutul acestui an. Cercetarea mai demonstrează că 57% dintre angajatori nu cunosc legislația muncii privind sănătatea și securitatea la locul de muncă. Pentru a afla ce își propune Ministerul Muncii și Protecției Sociale să întreprindă pentru a combate acest fenomen, te îndemnăm să citești articolul până la capăt.

Salariile în plic și munca nedeclarată 

Pentru început, trebuie să știi că acest studiu a fost realizat la solicitarea Ministerului Muncii și Protecției Sociale în rândul a 208 reprezentanți ai întreprinderilor din Moldova (persoane juridice). Scopul studiului a fost de a afla care sunt principalele probleme sau neclarități cu care se confruntă aceștia privind cadrul legislativ al muncii, dar și ce subiecte potențiale îi interesează pentru a fi incluse în Ghidul Angajatorului.

Angajatorii au fost întrebați cât de răspândite sunt plățile/salariale neoficiale (în plic) în Republica Moldova. Mai mult de jumătate, 55% dintre persoanele intervievate, consideră că plățile salariale neoficiale sunt răspândite cel puțin într-o oarecare măsură. Mai exact, o treime (29%) dintre cei intervievați crede că practica este răspândită foarte mult, iar 26% consideră că se întâlnește în fiecare companie. Doar 3 la sută dintre respondenți au declarat că firmele nu apelează la această tactică. Totodată, 58% dintre participanți sunt de părere că în cazul în care o companie ar fi prinsă că nu raportează întreaga sumă a salariilor, aceasta ar primi o amendă destul de mare.

Ce fac autoritățile?

Datele statistice demonstrează că fiecare a patra persoană angajată în țara noastră activează ilegal, adică nu are contract de muncă, primește salariul în plic și nu beneficiază de sistemul de asigurări sociale și medicale. Munca nedeclarată cauzează pierderi neîncasate și la bugetul public. Potrivit estimărilor oficiale, este vorba despre aproximativ 15 miliarde de lei anual. Ministerul Muncii și Protecției Sociale spune că circa 200 de mii de salariaţi din Republica Moldova primesc salariul în plic.

Alexei Buzu

Ministrul Muncii și Protecției Sociale

„Am creat pârghii mai puternice pentru a lupta cu munca ilegală. Din 1 martie 2023, inspectorii au dreptul să efectueze vizite inopinate, iar începând cu 1 iulie au  posibilitatea să aplice sancțiuni fără a se adresa instanțelor de judecată. De asemenea, ne propunem să digitalizăm întregul proces de inspecție, dar și să angajăm specialiști care vor aduce un suflu nou instituției. Împreună putem contribui la protejarea drepturilor și siguranței angajaților, la combaterea muncii ilegale și a economiei gri, dar și la accelerarea dezvoltării țării”, a punctat Alexei Buzu la lansarea campaniei de recrutare a inspectorilor de muncă.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a mai declarat că în prezent se lucrează la un pachet de măsuri pentru dinamizarea pieței muncii. 

„În acest proces suntem în comunicare și consultări atât cu salariații, cât și cu angajatorii, sindicatele și patronatele. În acest an, vom dubla efortul nostru pentru a spori angajarea cetățenilor noștri și a refugiaților. Vom îmbunătăți legislația, vom implementa mai multe inițiative și vom spori eficiența instituțiilor statului din domeniul muncii”, a menționat ministrul Alexei Buzu.

Controalele inopinate aduc rezultate

Potrivit Inspectoratului de Stat al Muncii, în perioada 10 octombrie - 16 decembrie 2023 au fost verificate inopinat 321 companii, iar în 63 dintre ele au fost depistate abateri. În urma controalelor, 200 de angajați au fost depistați fără contracte de muncă. Reprezentanții instituției spun că în urma campaniei de controale inopinate privind munca nedeclarată, au fost legalizate contractele de muncă a 63% dintre angajații depistați fără contract legal.

„Trecerea pe alb și legalizarea economiei este scopul acestei campanii. Încurajăm transparența și respectarea normelor în domeniul relațiilor de muncă, conștienți fiind că acest demers are impact nu doar asupra indivizilor, dar și asupra întregii societăți”, menționează Inspectoratul de Stat al Muncii.

Rata şomajului şi angajările fără un contract legal este în creştere în Moldova. Potrivit Biroului Național de Statistică, în ultimul trimestru al anului trecut, rata șomajului în Republica Moldova a ajuns la 4,1%, în creştere cu 1,6% față de aceeaşi perioadă a anului 2022. Peste 39 mii de persoane nu aveau un loc de muncă în această perioadă, cu aproximativ 17 mii mai multe decât anul precedent. Rata șomajului la bărbați a fost de 4,5%, iar la femei de 3,8%. Numărul şomerilor este mai mare în mediul urban - 5,1%, faţă de 3,4% în mediul rural. Cea mai înaltă rată a șomajului s-a înregistrat în rândul tinerilor de 15-24 ani, ajungând la 13%. Se atestă, însă, şi o creştere uşoară a numărului de şomeri în rândul populaţiei de până la 64 ani - 4,2%, faţă de 2,3% în 2022. 

A crescut şi numărul celor care acceptă să muncească fără un contract legal. Potrivit cercetării, în trimestrul trei al anului trecut, munca nedeclarată în rândul salariaților s-a ridicat la 8,2%, față de 6,8% în 2022. Practica de angajare fără contracte individuale de muncă este mai frecventă printre bărbați - 10%, decât printre femei - 6,7%. Cei mai mulţi salariați care lucrează doar în baza unor înțelegeri verbale sunt în agricultură, construcții, industrie și comerț. În prezent, în Republica Moldova, numărul populaţiei active constituie 947 mii de persoane, în creștere cu 5 procente faţă de trimestrul III al anului 2022.

Ce propun experții?

Experții economici consideră că fenomenul muncii nedeclarate trebuie abordat dintr-o altă perspectivă, iar cea mai eficientă măsură de combatere a acestui flagel este îmbunătățirea calității vieții și diminuarea nivelului de sărăcie din Republica Moldova.

Viorel Gîrbu

Expert economic

„Dacă în țară e sărăcie, oamenii vor încerca să utilizeze fiecare leu pentru propriile necesități. Creșterea economiei tenebre este consecința sărăciei populației, care este mai greu de combătut. Atunci când în țară este bunăstare, toți cetățenii evită să încalce legea, indiferent dacă sunt angajați sau angajatori. Gradul mare de salarii în plic demonstrează, în primul rând, o calitate a vieții scăzute și în acest caz, nu sunt multe soluții. De aceea, trebuie să se acționeze nu doar împotriva acestui fenomen, dar asupra situației de bunăstare materială în Republica Moldova, consideră expertul economic, Viorel Gîrbu. 

Ultima notă analitică privind diagnosticul în domeniul muncii și ocupării forței de muncă din țara noastră demonstrează că creșterea economică din perioada de până la pandemie, majorarea câștigurilor salariale, a cheltuielilor bugetului de asigurări sociale de stat, determinate de creșterea prestațiilor sociale, inclusiv a ajutorului social, nu au reușit să asigure o îmbunătățire a nivelului de trai al populației, ceea ce determină o eficiență redusă a politicilor de protecție socială.

Documentul mai spune că potențialul demografic al Republicii Moldova este într-un proces de erodare constantă, care a luat amploare în ultimii ani. Conform datelor demografice, ajustate la rezultatele recensământului din 2014, numărul populației totale s-a redus cu aproximativ 9% în perioada 2014 – 2020, de la 2,8 la 2,6 milioane de persoane. Dinamica este și mai alarmantă pentru populația cu vârstă aptă de muncă (16-56/61 ani), cei care potențial pot fi mai activi implicați în piața muncii. Astfel, potențialul forței de muncă în Republica Moldova este într-o constantă și accelerată contractare. În nota analitică se precizează că aceste tendințe demografice nefaste, completate de creșterea grupului NEET, care erodează și mai mult gradul de ocupare, vor crea presiuni esențiale pe creșterea potențialului de ocupare a forței de muncă și pe cheltuielile bugetare aferente politicilor de protecție socială, ca efect al reducerii numărului de contribuabil la bugetul de asigurări sociale. 

Ce amenzi se aplică pentru acordarea plăților salariale neoficiale?

Conform art. 551 din Codul Contravențional, utilizarea muncii nedeclarate se sancţionează pentru fiecare persoană identificată cu amendă:

• de la 60 la 90 de unităţi convenţionale pentru persoanele fizice,
• de la 150 la 210 de unităţi convenţionale pentru persoanele cu funcţie de răspundere, de la 210 la 300 de unităţi convenţionale pentru persoanele  juridice.

Amenzile pentru achitarea salariului sau a altor plăți fără reflectarea acestora în evidența contabilă, adică „în plic”, pentru fiecare persoană identificată, conform art. 552 din Codul Contravențional variază între:

• de la 400 la 500 de unităţi convenţionale pentru persoanele fizice, 
• de la 1000 la 1500 de unităţi convenţionale pentru persoanele cu funcţie de răspundere, 
• de la 1000 la 1500 de unităţi convenţionale pentru persoanele juridice.

Îți reamintim că valoarea unei unități convenționale este de 50 de lei. 

Alte preocupări și provocări pentru angajatori

Potrivit studiului realizat la Magenta Consulting, angajatorii au mai fost întrebați cât de bine cunosc legislația muncii pentru a se conforma corespunzător cadrului legal. 75% dintre aceștia au declarat că știu bine legislația privind drepturile și obligațiile salariaților și angajatorilor, iar 57% au afirmat că cunosc legislația muncii privind sănătatea și securitatea la locul de muncă. Reprezentanții întreprinderilor au mai fost rugați să menționeze care sunt principalele probleme și neclarități legate de contractele de muncă și angajarea personalului, gestionarea timpului de lucru și odihnă și încetarea contractului de muncă/concediere. Astfel, principalele neclarități legate de contractele de muncă și angajarea personalului sunt: cadrul legal (structura contractului, depozitarea, salvarea actelor) – 12%, salarizarea în regim standard și în alte condiții – 12%. 

La fel, 11% dintre respondenți au remarcat insuficiența și necalificarea specialiștilor, 9% - termenul contractului, angajarea și perfectarea contractelor, iar 6% au spus că întâmpină problema lipsei informației despre stagiul de muncă. În același context, 16% dintre angajatori au afirmat că nu au probleme și neclarități legate de angajarea personalului.

Unul din cinci respondenți a afirmat că nu are neclarități sau probleme legate de gestionarea timpului de lucru și a timpului de odihnă. În cazul participanților care întâmpină probleme, cele mai frecvente aspecte menționate sunt: acordarea, calcularea concediilor (plătite, neplătite) - 19%, evidența timpului de lucru – 15%, lucrul în schimburi (orar flexibil, remote) – 13%. Iar, ceea ce ține de problemele cu care se confruntă legate de concedierea angajaților, cea mai menționată a fost neclaritatea referitor la încetarea contractelor de muncă/concedierea este legată de cadrul legal (acte necesare, procedura corectă, preaviz) – 24%. În același timp, cea mai populară problemă menționată de respondenți referitor la încetarea contractelor de muncă/ concedierea este legată de cadrul legal (acte necesare/procedura corectă/preaviz) – 24%. 21% dintre angajatori au menționat indiferența, iresponsabilitatea angajaților și neanunțarea intenției de concediere.

Ce reprezintă Ghidul Angajatorului?

Ghidul Angajatorului este un instrument care urmează să fie elaborat la inițiativa Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Ghidul are drept obiectiv asigurarea unei mai bune înțelegeri și a conformității cu legislația muncii. La fel, acesta va fi o resursă valoroasă pentru toți angajatorii, indiferent de dimensiunea sau domeniul lor de activitate. Ghidul va contribui la crearea unor relații de muncă pozitive și la dezvoltarea unor bune practici în managementul resurselor umane.

Potrivit studiului, subiectele de care angajatorii se arată foarte interesați pentru a fi incluse și explicate în Ghidul Angajatorului sunt: noțiuni generale despre salarizare (98%), răspunderea pentru încălcarea actelor normative de securitate și sănătate în muncă (96%), noțiuni generale despre timpul de muncă și odihnă (96%), noțiuni despre contractul individual de muncă (93%) și managementul riscurilor profesionale (92%). Printre alte subiecte remarcate sunt: accidentele de muncă, managementul securității și sănătății în muncă și organizarea instruirii în domeniul securității și sănătății în muncă.

92% dintre participanții la sondaj cred că Ghidul Angajatorului îi va ajuta să gestioneze eficient resursele umane și relațiile de muncă, iar mai mult de jumătatea dintre aceștia consideră că va ajuta foarte mult. 

Concluzii

Capitalul uman joacă un rol esențial în dezvoltarea economiei naționale fiind definit ca cunoștințe, abilități, competențe și atribute la nivelul fiecărei persoane și care facilitează crearea bunăstării personale, sociale și economice. Piața muncii din Republica Moldova continuă să fie afectată negativ de diverși factori socio-economici și politici. Acești factori limitează investițiile în valorificarea și consolidarea capitalului uman și creșterea competitivității și, drept consecință, afectează negativ dezvoltarea durabilă și incluzivă a societății. 

În primul rând, Republica Moldova continuă să înregistreze un nivel alarmant de emigrare a forței de muncă datorat nivelului scăzut al salariilor, dar și a oportunităților reduse de angajare. În al doilea rând, angajatorii se confruntă cu lipsa forței de muncă calificată. În acest sens, din punct de vedere educațional, se observă o reducere a numărului de persoane ce se înrolează în procesul educațional, în special în învățământul profesional - tehnic, ceea ce rezultă într-un decalaj dintre cererea de pe piața muncii și numărul de specialiști calificați.