CONCEDII SOCIALE
În categoria concediilor sociale distingem mai multe tipuri de concedii. Similar concediilor de odihnă anuale, în continuare vom aborda tipurile de concedii sociale, durata lor și particularitățile de acordare.
În conformitate cu art. 123 din Codul Muncii, concediul medical plătit se acordă tuturor salariaţilor şi ucenicilor în baza certificatului medical eliberat, potrivit legislaţiei în vigoare. Modul de stabilire, calculare şi achitare a indemnizațiilor din bugetul asigurărilor sociale de stat în legătură cu concediul medical este prevăzut de legislaţia în vigoare.
Persoanele asigurate în sistemul public de asigurări sociale (persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă, în baza raportului de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege), șomerii cu drept de ajutor de șomaj precum și alte categorii de persoane (ex. persoane autorizate să desfășoare activități independente; persoane care încheie un contract de asigurări sociale etc.) beneficiază de concediu medical și de plata indemnizațiilor.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 469 din 24.05.2005 a fost aprobată Instrucțiunea privind modul de eliberare a certificatului de concediu medical.
Certificatul, conform pct. 2 din această Instrucțiune, reprezintă un formular-tip unic, aprobat în modul stabilit de Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, ce reprezintă temei pentru stabilirea indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă şi maternitate şi se eliberează de prestatorii de servicii medicale care efectuează expertiza incapacităţii temporare de muncă în conformitate cu legislaţia. Certificatul se eliberează pentru prezentare la locul de muncă.
Conform pct. 3 din aceeași Instrucțiune, certificatul se eliberează persoanelor asigurate în sistemul public de asigurări sociale (în continuare – persoane asigurate) și șomerilor cu drept de ajutor de șomaj (în continuare – șomeri). Certificatul se eliberează în următoarele cazuri: 1) incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obișnuite sau de accidente nelegate de muncă; 2) prevenirea îmbolnăvirilor (carantină); 3) recuperarea capacității de muncă; 4) maternitate; 5) îngrijirea copilului bolnav.
Persoanelor neîncadrate în câmpul muncii nu li se eliberează certificat, cu excepţia şomerilor.
Legislația în vigoare nu stabilește o durată anume a concediului medical.
În conformitate cu art. 124 alin. (1) din Codul Muncii, femeilor salariate şi ucenicelor, precum şi soţiilor aflate la întreţinerea salariaţilor, li se acordă un concediu de maternitate ce include concediul prenatal cu o durată de 70 de zile calendaristice (în cazul sarcinilor cu 3 şi mai mulţi feţi – 112 zile calendaristice) şi concediul postnatal cu o durată de 56 de zile calendaristice (în cazul naşterilor complicate sau naşterii a doi sau mai mulţi copii – 70 de zile calendaristice), plătindu-li-se pentru această perioadă indemnizaţii în modul prevăzut la art.123 alin.(2).
În baza unei cereri scrise, persoanelor asigurate indicate la alin. (1), după expirarea concediului de maternitate, li se acordă un concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, cu achitarea indemnizației din bugetul asigurărilor sociale de stat (art. 124 alin. (2) din Codul Muncii).
Art. 124 alin. (3) din Codul Muncii admite folosirea integrală sau parțială – în orice formă de eșalonare – a concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului, până când acesta va împlini vârsta de 3 ani. Acest concediu se include în vechimea în muncă, inclusiv în vechimea în muncă specială, şi în stagiul de cotizare.
Concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului se acordă, în baza unei cereri în formă scrisă, tatălui copilului ori unuia din bunici sau unei alte rude care se ocupă nemijlocit de îngrijirea copilului, precum şi tutorelui, în cazul în care persoanele indicate la alin. (1) nu utilizează concediul prevăzut la alin. (2) (art. 124 alin. (4) din Codul Muncii).
Iar în corespundere cu alin. (5) al aceluiași articol, concediul parţial plătit pentru îngrijirea copiilor născuţi dintr-o sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi se acordă, la cerere scrisă, ambilor părinţi sau altor persoane asigurate prevăzute la alin. (4).
Concediul parțial plătit pentru îngrijirea copilului poate fi utilizat integral sau pe părți în orice timp, până când copilul va împlini vârsta de 3 ani. Concediul dat se include în vechimea în muncă, inclusiv în vechimea în muncă specială și în stagiul de cotizare. Un alt aspect important pe care necesită să-l menționăm este faptul că salariatul are posibilitatea să întrerupă în orice moment acest concediu fără a motiva în vreun fel decizia sa.
Concediul de odihnă anual poate fi alipit de salariați la concediul de maternitate precum și la concediul pentru îngrijirea copilului. Art. 125 din Codul Muncii reglementează această situație.
Astfel, conform art. 125 alin. (1) din Codul Muncii, femeii, în baza unei cereri scrise, i se acordă concediul de odihnă anual înainte de concediul de maternitate, prevăzut la art.124 alin.(1), sau imediat după el, sau după terminarea concediului pentru îngrijirea copilului.
Persoanelor menţionate la art.124 alin.(4) (tatăl copilului ori unul din bunici sau o altă rudă care se ocupă nemijlocit de îngrijirea copilului, precum şi tutorele) şi la art.127 (salariatul care a adoptat un copil nou-născut nemijlocit din maternitate sau l-a luat sub tutelă) concediul de odihnă anual li se acordă, în baza unei cereri scrise, după terminarea concediului pentru îngrijirea copilului.
Salariaţii care au adoptat copii nou-născuţi sau i-au luat sub tutelă pot folosi, în baza unei cereri scrise, concediul de odihnă anual după terminarea oricăruia din concediile acordate conform art.127.
Concediile de odihnă anuale, conform alin.(1)-(3) menționate mai sus, li se acordă salariaţilor indiferent de vechimea în muncă în unitatea respectivă.
Articolul 1241 din Codul Muncii reglementează particularitățile de acordare a concediului paternal. Astfel, concediul paternal se acordă în condiţiile prevăzute de prezentul articol pentru a asigura participarea efectivă a tatălui la îngrijirea copilului nou-născut. Tatăl copilului nou-născut beneficiază de dreptul la un concediu paternal de 14 zile calendaristice. Concediul paternal se acordă în baza unei cereri în formă scrisă, în primele 56 de zile de la naşterea copilului. La cerere se anexează o copie a certificatului de naştere al copilului. Pe perioada concediului paternal, salariatul beneficiază de o indemnizație paternală care nu poate fi mai mică decât venitul mediu lunar asigurat pentru perioada respectivă și care este achitată din bugetul asigurărilor sociale de stat. Angajatorul este obligat să încurajeze salariaţii în vederea beneficierii de concediu paternal. Cazurile în care angajatorul creează situații cu efect de dezavantajare a angajaţilor care iau concediu paternal sunt considerate cazuri de discriminare din partea angajatorilor şi se sancţionează conform legii.
Particularitățile și modul de acordare a concediului suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 4 ani sunt specificate în art. 126 din Codul Muncii.
Astfel, conform art. 126 alin. (1) din Codul Muncii, în afară de concediul de maternitate şi concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului până la vîrsta de 3 ani, femeii, precum şi persoanelor menţionate la art.124 alin.(4), li se acordă, în baza unei cereri scrise, un concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vîrstă de la 3 la 4 ani, cu menţinerea locului de muncă (a funcţiei). În lipsa locului de muncă anterior (funcţiei anterioare), persoanelor menţionate li se acordă un alt loc de muncă echivalent (funcţie echivalentă).
În baza unei cereri scrise, în timpul aflării în concediul suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului, femeia sau persoanele menţionate la art.124 alin. (4) (tatăl copilului ori unul din bunici sau o altă rudă care se ocupă nemijlocit de îngrijirea copilului, precum şi tutorele) pot să lucreze în condiţiile timpului de muncă parţial sau la domiciliu.
Perioada concediului suplimentar neplătit se include în vechimea în muncă, inclusiv în vechimea în muncă specială, dacă contractul individual de muncă nu a fost suspendat conform art.78 alin.(1) lit. a) care prevede suspendarea contractului individual de muncă din iniţiativa salariatului în caz de concediu pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la 4 ani.
Perioada concediului suplimentar neplătit nu se include în vechimea în muncă ce dă dreptul la următorul concediu de odihnă anual plătit, precum şi în stagiul de cotizare potrivit legii.
Art. 127 din Codul Muncii reglementează concediile pentru salariaţii care au adoptat copii nou-născuţi sau i-au luat sub tutelă. Astfel, conform alin. (1) al acestui articol, salariatului care a adoptat un copil nou-născut nemijlocit din maternitate sau l-a luat sub tutelă i se acordă un concediu plătit pe o perioadă ce începe din ziua adopţiei (luării sub tutelă) şi pînă la expirarea a 56 de zile calendaristice din ziua naşterii copilului (în caz de adopţie a doi sau mai mulţi copii concomitent – 70 de zile calendaristice) şi, în baza unei cereri scrise, un concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani. Indemnizaţiile pentru concediile menţionate se plătesc din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Salariatului care a adoptat un copil nou-născut nemijlocit din maternitate sau l-a luat sub tutelă i se acordă, în baza unei cereri scrise, un concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 4 ani, conform art.126.
Finalmente, este necesar să atragem atenția asupra faptului că, potrivit art. 86 alin. (2) din Codul Muncii, nu se admite concedierea salariatului în perioada aflării lui în concediu medical, în concediu de odihnă anual, în concediu de studii, în concediu de maternitate, în concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului cu vârsta de până la 3 ani, în concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 4 ani, în perioada îndeplinirii obligaţiilor de stat sau obşteşti, precum şi în perioada detaşării, cu excepţia cazurilor de lichidare a unităţii.