În aceste zile toride, când temperaturile continuă să crească, aerul condiționat este o necesitate, dar, din păcate, poate fi foarte periculos, atenționează specialiștii. Este important să fim conștienți de riscurile și măsurile de prevenție pentru a ne menține sănătatea intactă. Avem de ales între riscuri și confort. Pentru a face o alegere corectă, trebuie să știi la ce te expui atunci când pornești aparatul de aer condiționat la birou.
Aerul condiţionat nu are nevoie decât de apăsarea unui buton de telecomandă care să răcească un birou sau încăpere supraîncălzită. În doar câteva minute, mediul ambient devine plăcut şi confortabil, iar temperatura se menţine la un nivel acceptabil pentru o perioadă lungă. Doar că, expunerea îndelungată la aerul condiționat, fie că este vorba de birou sau mașina de serviciu, aduce riscuri majore pentru sănătate: ne putem alege cu sinuzită, astm şi alte infecţii ale căilor respiratorii, dar și cu dureri în gât și de cap. Specialiștii susțin că aparatele de aer condiționat pot deveni adevărați purtători de microbi, iar mediul răcoros este propice pentru ca aceştia să se dezvolte.
Șorena Guțu
Medic Internist, Șefa Secției Boli Interne, Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății
„Aerul condiționat poate provoca pneumonii atipice, care reprezintă niște infecții pulmonare cauzate de bacteriile neobișnuite, cum ar fi Legionella pneumophila, care se pot dezvolta în sistemele de aer condiționat prost întreținute. Simptomele pot include febră, tuse seacă, dificultăți respiratorii și oboseală. Pneumonia cu Legionella este periculoasă, în special pentru copii, adulții fumători și persoanele vârstnice. Rata de mortalitate este de aproximativ 13%”, declară Șorena Guțu, medic internist, șefa secției Boli interne, Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății.
Mai mult, trecerea rapidă de la atmosfera supraîncălzită de afară la răcoarea oferită de aerul condiţionat are efecte negative asupra sistemului imunitar, atenţionează medicii. Potrivit acestora, pot apărea dureri de cap, tulburări digestive, tulburări nervoase, pe lângă creşterea riscului de infectare cu diferite virusuri şi bacterii. Lipsa aerului natural în birou nu ne afectează doar fizic, dar poate majora şi incidenţa cazurilor de depresie. Astfel, se recomandă dezinfectarea, curăţarea sau înlocuirea filtrelor de aer cât mai des, cel puțin o dată la două luni, și în mod obligatoriu, la începutul sezonului cald, pentru a nu ne pune în pericol sănătatea.
„Filtrele dispozitivului reprezintă un mediu propice de înmulțire a bacteriilor, sporilor, microbilor și a altor microorganisme periculoase pentru sănătatea persoanelor care se află în încăperea în care aparatul de aer condiționat este conectat”, precizează medicul Șorena Guțu.
Aerul condiţionat are un efect de uscare excesivă a pielii şi a mucoaselor corpului, fiind o cauză frecventă a rinitei cronice, faringitei, iritaţiei gâtului sau chiar a conjunctivitei şi blefaritei. Întrebuințarea pe termen lung a sistemelor de climatizare favorizează și acumularea kilogramelor în plus, deoarece, prin folosirea sistemelor de ventilație artificială, organismul nu mai depune efort pentru reglarea temperaturii și astfel, este redus consumul energetic.
Respectă următoarele recomandări și, cu siguranță, vei putea să-i asiguri echipei tale nu doar un mediu răcoros în zilele toride, dar, în primul rând, sănătos. Astfel, se recomandă:
Atenție! Temperatura aerului din birouri se reglează în funcție de volumul total al spațiului, destinația acestuia, numărul de persoane din încăpere. Se indică ca diferența de temperatură dintre mediul exterior și cel ambiental să nu depășească 5-7 grade Celsius. Sub nicio formă, fluxul de aer rece nu trebuie îndreptat în direcția persoanelor aflate în încăpere. Aerul conditionat trebuie pornit doar după ce camera a fost aerisită în prealabil și oprit la anumite intervale de timp, iar încăperile trebuie aerisite regulat.
Potrivit unui studiu, publicat de un grup de cercetători din Londra, corpul uman are o „temperatură critică superioară” pe care o poate tolera în condiții de siguranță între 40 și 50 de grade Celsius. După atingerea acestei valori, corpul nostru suferă de „stres termic”, o stare care provoacă confuzie, greață, amețeli, dureri de cap și leșin.
Lewis Halsey
Cercetător la Centrul Școlii de Științe ale Vieții și Sănătății din cadrul Universității Roehampton din Londra
„Fiecare persoană este diferită, iar reacția oamenilor la căldură poate varia semnificativ, în funcție de vârstă, sex și afecțiunile medicale existente. Rata metabolică a unor oameni nu a crescut la 40 de grade, dar la 50. Dacă temperatura crește cu unul sau două grade, în mod realist, nu provoacă daune pentru majoritatea oamenilor. Unii maratoniști au fost cronometrați cu o temperatură centrală de 42 de grade, iar acest lucru se datorează faptului că au alergat într-un mediu fierbinte. Dar, chiar și maratoniștii încep să sufere la temperaturi de 44 de grade. Căldura extremă poate face ca temperatura să crească până la un punct în care generează un efect periculos, care ar putea duce la probleme de sănătate și chiar la deces. Proteinele din organism încep să se denatureze, iar impulsurile nervoase nu mai funcționează la fel de bine”, declară profesorul Lewis Halsey, cercetător la Centrul Școlii de Științe ale Vieții și Sănătății din cadrul Universității Roehampton din Londra.
Și de această dată ne convingem cât de importantă este măsura în toate. Utilizat în mod abuziv, la temperaturi foarte joase și fără a fi întreținut în mod corespunzător, aparatul de aer condiționat contribuie la declanșarea multor probleme de sanatate.
Specialiștii spun că starea de disconfort vine de la faptul că temperatura din interior este mult prea mică. Recomandat este să nu avem o diferență mai mare de 10 grade, comparativ cu cele de afară, de aceea este bine să se mențină o temperatură optimă, cuprinsă între 21-25 grade Celsius. Umiditatea propice pentru sănătate trebuie să se încadreze între 60-70%.
Dacă este utilizat corect, aerul condiționat poate ridica nivelul de performanță de la locul de muncă, contribuie la optimizarea activităților intelectuale și fizice, la temperaturi scăzute o persoană transpiră mai puțin, iar riscul de deshidratare este mai scăzut.