Comunicarea asertivă: ce este și cum poți deveni asertiv? Ghid practic pentru angajați și angajatori

Adoptă un stil asertiv, comunică asertiv sau obține un comportament asertiv! Sunt doar câteva dintre numeroasele apariții ale termenului asertiv, care este tot mai utilizat în ultimii ani. O simplă căutare pe Google îți poate oferi o mulțime de astfel de exemple. În acest articol îți explicăm detaliat ce presupune asertivitatea, cum să fii asertiv în mod eficient, dar și care sunt pașii comunicării asertive. Am depășit hotarele Republicii Moldova și am analizat lucrările științifice ale mai multor cercetători din întreaga lume, pentru a-ți pune la dispoziție o informație cât mai exactă. La final, în calitate de bonus, vei putea îndeplini un chestionar pentru autocunoașterea celor patru stiluri de comunicare și modalități de a reacționa, printre care se numără și asertivitatea.  

Ce reprezintă asertivitatea?

În viața privată sau profesională, ne confruntăm în mod regulat cu cereri care ne deranjează pentru că sunt prea recurente sau nu corespund valorilor noastre. Și, de prea multe ori, nu îndrăznim să spunem „nu”, de teamă de a nu dezamăgi sau pentru a evita un conflict, în pofida frustrării, tristeții sau furiei pe care ne-o poate provoca această situație. Deci, cum putem evita acest lucru? Cum putem înceta să mai răspundem pur și simplu cu „Cum doriți”? Cum putem să ne afirmăm fără a provoca conflicte sau dezamăgiri? Cum putem evita să-i rănim pe cei din jurul nostru, apărându-ne, în același timp, drepturile? Există o singură soluție: asertivitatea. 

În cartea „Dezvoltarea asertivității”, scrisă de Veronique Bronckart, se specifică că acest comportament este uneori confundat cu aroganța sau agresivitatea, dar nu este așa. Într-adevăr, în timp ce comportamentul agresiv are ca scop să le facă rău celorlalți, iar aroganța este similară disprețului față de interlocutor, asertivitatea are ca scop respectarea celorlalți și a propriei persoane. Cu toate acestea, linia de demarcație dintre cele două este foarte fină și este nevoie doar de o mică greșeală pentru a fi considerată mai degrabă amenințătoare decât binevoitoare. Prin urmare, este imperativ să comunicăm în mod corespunzător. Acest lucru necesită o bună cunoaștere de sine, a propriilor nevoi și valori.  

Iar Claude Matoux, în lucrarea „Dezamorsarea conflictelor profesionale” precizează că asertivitatea este un mod ideal de comunicare și este foarte potrivită pentru gestionarea conflictelor. Este comportamentul „nici arici, nici preș”, adică acel comportament în care te respecți pe tine însuți și pe interlocutorii tăi. Dacă ești hotărât și conștient de tine însuți, nu te vei teme de judecata celorlalți. 

Asertivitatea este capacitatea de a exprima și de a apăra drepturile și opiniile proprii, respectându-le în același timp pe ale celorlalți. Într-adevăr, un comportament asertiv constă în exprimarea nevoilor, emoțiilor, limitelor sau convingerilor proprii într-o manieră directă și sinceră, cu încredere și siguranță, fără a frustra cealaltă persoană. 

Asertivitatea comportă patru elemente:  

• refuzul cererilor; 
• cereri de favoruri şi formularea de cereri; 
• exprimarea sentimentelor pozitive şi negative; 
• iniţiere, continuare şi încheiere a unei conversaţii generale.

Ce spune DEX-ul?

Asertivitatea e reacția fermă și echilibrată care are puterea de a se face auzită și de a se impune. Cuvântul apare cel mai mult în domeniul psihologiei și în sfera sfaturilor de dezvoltare personală. Să fii asertiv înseamnă să fii încrezător și îndrăzneț. Atâta doar că acest sens modern din limba română nu e și în DEX. Asertiv și aserțiune apar definite foarte diferit: asertiv = cu caracter de aserțiune, iar aserțiune = afirmativ sau negativ, care este dat ca adevărat; afirmație. Nu prea are nimic de-a face cu îndrăzneala și încrederea. În engleză, a fi asertiv înseamnă a avea sau a arăta o personalitate încrezătoare și puternică. Aceasta este sursa noului sens din română, care nu mai e chiar atât de nou. 

Comunicarea asertivă

Comunicarea asertivă este un stil de comunicare care implică exprimarea opiniilor, sentimentelor și nevoilor proprii într-un mod direct, clar și respectuos, fără a încălca drepturile sau opiniile celorlalți. Adesea este considerată un echilibru între stilul pasiv și stilul agresiv de comunicare. Persoanele care adoptă un stil pasiv pot evita să-și exprime gândurile și sentimentele, în timp ce cele care adoptă un stil agresiv pot ignora sau domina pe ceilalți. 

Principalele caracteristici ale comunicării asertive sunt:

• Exprimare directă: Comunicatorii vorbesc deschis și direct despre gândurile și sentimentele lor, fără judecată sau critică nejustificată.
• Respectul pentru drepturile celorlalți: Comunicatorii recunosc și respectă drepturile, opiniile și sentimentele celorlalți, chiar dacă acestea diferă de ale lor.
• Menținerea controlului emoțional: Comunicatorii asertivi își controlează emoțiile rămânând calmi în timpul discuțiilor, evitând agresivitatea și suprimându-și emoțiile.
• Negociere și compromis: Capacitatea de a căuta soluții prin negociere și compromis care să satisfacă toate părțile implicate.
• Claritate și consecvență: Mesajele sunt scrise clar și consecvent pentru a evita ambiguitatea sau neînțelegerea.
• Autenticitate: Persoana comunică onest și onest, evitând manipularea emoțională și înșelăciunea.
• Abilitatea de a spune „Nu”: Persoanele asertive sunt capabile să refuze politicos cererile și cererile fără să se simtă vinovate sau să le afecteze relațiile cu ceilalți.

Comunicarea asertivă este esențială pentru relațiile sănătoase și pentru a evita conflictele. Ea contribuie la stabilirea unor relații bazate pe încredere și respect reciproc. Prin practicarea comunicării asertive, oamenii pot aborda problemele deschis și pot colabora în vederea găsirii soluțiilor potrivite.

Comunicarea asertivă la locul de muncă

Capacitatea de a comunica în mod eficient este unul dintre cele mai importante avantaje ale unui manager sau angajat productiv și fericit. Așa cum cel mai scurt drum între două puncte este linia dreaptă, comunicarea în termeni clari, coerenți și conciși este calea cea mai scurtă spre o productivitate mărită. În sprijinul ei vin claritatea în gândire, reflectată în obiective bine determinate, disciplina de a pune în aplicare măsurile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor, colaborarea permanentă, reflectată în modul cum cei implicați lucrează precum un ceas elvețian și, nu în ultimul rând, capacitatea de comunicare asertiva, care se reflectă într-o incidență mică a conflictelor și neînțelegerilor la locul de muncă.

În zilele noastre, în condițiile stresului profesional și personal permanent, cei mai mulți oameni uită de politețe și de bun simț și devin fie extrem de agresivi și dornici de a obține ceea ce își doresc, fie foarte timizi și virtual incapabili să ceară ceea ce ei consideră că merită. Gândește-te doar la acei colegi care nu te lasă să vorbești, considerând că soluția lor (sau problema lor) este cea mai importantă și merită rezolvată imediat? Gândește-te la acei oameni care nu au pic de respect pentru timpul tău, venind cu cerințe imposibile sau stând în preajma ta și deranjându-te în procesul de muncă.

Comportamentul de mijloc, cel care asigură o comunicare eficientă între oameni și o colaborare cu puține conflicte, este cel asertiv. Specialiștii în comunicare au identificat mai multe „drepturi de comunicare asertivă”, pe care le ai în orice moment, în orice situație, față de absolut oricine:

• Ai dreptul să iei propriile decizii, să ai propriile valori, credințe, opinii și emoții;
• Ai dreptul să spui altora cum ai vrea să fii tratat;
• Ai dreptul să te exprimi și să spui „NU”;
• Ai dreptul să ceri informații sau ajutor;
• Ai dreptul să faci greșeli;
• Ai dreptul să ai o părere bună despre tine, chiar dacă nu ești perfect și să faci mai puțin decât ești capabil să faci;
• Ai dreptul să ai relații de calitate, în cadrul cărora te simți confortabil să te exprimi cinstit și ai dreptul să încerci să schimbi sau să pui capăt relațiilor care nu îți mai îndeplinesc necesitățile;
• Ai dreptul să-ți trăiești viața exact așa cum vrei;
• Ai dreptul să te răzgândești;
• Ai dreptul să nu fii de acord cu cineva;
• Ai dreptul să iei decizii ilogice;
• Ai dreptul să spui „Nu-mi pasă”.

Cum să faci faţă comportamentului pasiv-agresiv la locul de muncă?

Pentru a răspunde la această întrebare este necesar, în primul rând, să facem distincția între cele trei tipuri de comportament: asertiv, agresiv și pasiv. Deci, să începem!

Comportamentul ce corespunde atitudinii „Eu OK, tu nu OK” este cel agresiv, asociat stărilor de copil revoltat sau de părinte critic. În relaţia interpersonală, agresivul este dezagreabil, pretenţios şi critic faţă de ceilalţi şi faţă de toate, insistă asupra drepturilor sale şi este gata să facă uz de forţă pentru a le obţine. Fiind foarte competitive (ambiţioase şi încăpăţânate), persoanele agresive nu acceptă să piardă. 

Comportamentul agresiv nonverbal tipic: vorbire tare şi rapidă, gesturi ameninţătoare, încruntare, fixarea interlocutorului cu privirea, etc. Ceilalţi răspund, de regulă, cu acelaşi comportament, îl evită pe agresiv sau se pregătesc pentru confruntare înainte de întâlnire. 

Comportamentul asociat atitudinii „Eu nu OK – Tu OK” este cel pasiv. Pasivul este dominat cel mai adesea de teamă: de eşec, de a fi respins, de a nu avea necazuri, de a fi rănit sufleteşte, de a nu răni pe ceilalţi. Această stare transpare şi în comportamentele nonverbale: privire plecată, voce slabă, ţinută aplecată, etc. 

În relaţia interpersonală, abandonează uşor sau îl evită pe celălalt, se acomodează la cerinţele celorlalţi, nu-şi apără drepturile proprii şi se lasă dominat. Din acest motiv, cei din jur, sesizând aceste tendinţe, încearcă să obţină avantaje de la el, făcându-i cereri exagerate sau respingându-i cererile timide pe care le face. Un asemenea comportament, dacă este prelungit, devine neproductiv pentru un angajat. 

Comportamentul asertiv se bazează pe atitudinea „Eu OK – Tu OK”. Persoana îşi apără drepturile (într-o manieră neagresivă) şi nu permite altora să capete control asupra sa şi, în acelaşi timp, nu încearcă să încalce drepturile partenerilor. Formarea asertivităţii ca trăsătură de personalitate, în primul rând, presupune în ce măsură persoana conştientizează că comportamentul său este determinat de propriile vocaţii şi iniţiative şi în ce măsură poate fi influenţat prin manipulare, autoritate sau convingeri din exterior. Comportamentul asertiv este constructiv şi optim pentru stabilirea relaţiilor interpersonale, fiind opus comportamentelor distructive, manipulării şi agresivităţii, și îi permite angajatului să-și apere propriile interese, să-şi exprime liber propriile sentimente şi, totodată, să nu lezeze drepturile celorlalţi. Între a fi pasiv şi agresiv, asertivitatea presupune negocierea cu ceilalţi şi implică păstrarea verticalităţii, a echilibrului, respectând, în acelaşi timp, dorinţele şi drepturile celorlalţi.

Când ești manager sau un angajat, de multe ori, nimerești în situații în care trebuie să faci față comportamentului pasiv-agresiv. Cum procedezi în acest caz? Pentru început, ține cont de următoarele recomandări:

• Fii direct. Dacă remarci ceva ciudat şi suspectezi că colegii sunt furioşi sau îşi exprimă furia indirect, mergi la ei şi spune-le că dorești să le fii de ajutor. 
• Nu pune presiuni. Dă-le timp persoanelor pasive sau agresive să se adapteze, cu speranţa că se vor simţi mai confortabil şi vor fi mai deschise cu tine. 
• Oferă-le posibilitatea să-şi exprime sentimentele. Deoarece au dificultăţi în a se exprima, trebuie să încurajezi aceste persoane să-și spună liber opiniile. Astfel, ai toate șansele ca să devină mai deschise față de tine. 
• Nu riposta. Riposta îți poate da satisfacţii, dar acest lucru doar va alimenta conflictul. În acest mod, poți dezamorsa situaţia schimbând mediul sau decorul. O atmosferă calmă ajută la rezolvarea problemelor mai uşor. 
• Nu răspunde cu un comportament pasiv-agresiv. Aceasta este o abordare negativă care nu te ajută. Vei pierde rapid controlul deoarece determină lipsă de încredere. Trebuie să fii un exemplu: dacă te porți în același mod, nu vei rezolva situația. 

Cum poți deveni un angajat mai asertiv?

În continuare, îți propunem 7 pași prea a-ți crește nivelul de asertivitate:

• Cultivă-ți încrederea în sine! Gândește-te mereu la ce ai realizat, eforturile pe care le-ai depus, obstacolele pe care le-ai depășit și celebrează creativitatea, disciplina, puterea de muncă și optimismul care te-au propulsat în viață. Desigur că ai putea să te concentrezi asupra stresului cotidian și asupra tuturor lucrurilor rele pe care le spun unii, inclusiv despre tine. Dar la ce îți folosește? La nimic. Deci, reamintește-ți de ce ești un bun specialist și cât de multe lucruri de apreciat ai făcut în viață, recâștigându-ți încrederea în propriile forțe. 

• Planifică și pregătește! O persoană care și-a planificat o întâlnire, o activitate sau o discuție, chiar, și care s-a pregătit, atât din punct de vedere intelectual, cât și din punct de vedere emoțional, va fi mult mai asertivă și directă, concisă și fără ezitări când cere ceea ce vrea. Doar încearcă! 

• Ascultă cu atenție și fii pe deplin deschis către oamenii cu care interacționezi. Doar prin ascultare activă poți înțelege pe deplin nevoile și dorințele interlocutorului. Ca să-ți adaptezi comportamentul și limbajul la cel al partenerilor de conversație este extrem de important să înveți să asculți fără să judeci. Să asculți ca să înțelegi, nu ca să dai replică. Ascultarea activă înseamnă să fii pe deplin prezent în discuțiile pe care le ai și să te asiguri că ai înțeles ceea ce partenerul a vrut să-ți transmită. Lasă deoparte prejudecățile, nu-ți întrerupe interlocutorul și nu căuta să completezi frazele înainte ca persoana care vorbește să termine ce are de spus.

• Învață când să fii ferm și când să lași de la tine. Nimic nu este doar alb sau negru, așa că îți recomandăm să găsești un echilibru satisfăcător pentru tine. Uneori este nevoie să fii ferm și să-ți exprimi clar punctul de vedere, să explici de ce nu vei face niciun compromis. De obicei, aceste situații apar atunci când îți sunt puse în pericol valorile personale. Nu vei accepta ceva care îți încalcă principiile de viață și valorile morale. Atenție: a fi ferm nu înseamnă să fii agresiv! Fiecare are propria lui realitate și propria „dreptate”. Prin asertivitate, ne antrenam să găsim punctul de întâlnire între nevoile noastre și ale celorlalți. 

• Învață să porți o discuție cu cineva care are un punct de vedere diferit. Și pornește de la ideea că, de fapt, nu este obligatoriu ca un interlocutor să renunțe la punctul său de vedere. Respectă punctul de vedere al interlocutorului, chiar dacă nu ești de acord cu el. Cea mai importantă dovadă de inteligență emoțională este să discuți idei contradictorii, păstrându-ți calmul și empatia față de ceilalți. 

• Controlează-ți emoțiile! Conflictul este greu de gestionat pentru majoritatea oamenilor. Te enervezi sau simți frustrare sau poate chiar începi să plângi. Deși aceste sentimente și reacții sunt tipice, pot fi un obstacol în rezolvarea conflictului. Dacă simți că ești prea emoționat, așteaptă câteva minute, dacă este posibil. Respiră încet și profund de câteva ori. Apoi încearcă să-ți păstrezi calmul. Păstrează-ți vocea uniformă și fermă.

• Învață sa spui „Nu”. A spune „Nu” este greu, mai ales când nu ești obișnuit cu acest lucru, dar este vital dacă vrei să devii mai asertiv. Cunoașterea propriilor limite și cât de multă implicare și muncă poți să-ți asumi, te va ajuta să-ți gestionezi sarcinile mai eficient și să identifici acele părți ale activității tale sau ale jobului care te fac să simți că se profită de tine. Amintește-ți că nu poți face totul și nici nu poți face pe plac tuturor, așa că este important să-ți protejezi timpul și încărcarea de muncă spunând „Nu” atunci când este necesar. Pentru început, dacă îți este greu să refuzi, încearcă să spui „Nu, nu pot face asta acum.” Când trebuie să refuzi, încearca să găsești o soluție care să fie amiabilă pentru toată lumea. Astfel, spui „Da” persoanei și „Nu” sarcinii cerute.

Urmărind mereu aceste 7 dei de îmbunătățire a propriei atitudini și, cunoscând drepturile asertive fundamentale, vei ajunge să înțelegi și să accepți zicala: „ce ție nu-ți place, altuia nu-i face”. Comportamentul asertiv este acela care spune: „da, te aud, te înțeleg, însă accept acest răspuns până la momentul în care pot să-ți demonstrez că opinia ta trebuie schimbată. Spune-mi ce pot sa fac pentru a-mi atinge obiectivul.

De ce este important să dezvoltăm leadershipul asertiv în echipă? Sfaturi pentru angajatori

Într-un moment în care primești, probabil, multe întrebări din partea colegilor și poate unele decizii luate la nivel intern sunt intens discutate, este esențial să-ți susții propriul punct de vedere cu fermitate și curaj, dar fără a deveni agresiv. Și fii liderul asertiv care știe să fie alături de echipa sa cu o vorbă bună, dar și cu o abordare care denotă siguranță de sine, hotărâre. Poate inițial colegii tăi vor contesta această abordare, dar, probabil nu va fi o reacție pe termen lung. Într-o perioadă nesigură, echipa are nevoie de lideri care pun preț pe asertivitate, pe comunicarea cu onestitate a propriilor idei, sentimente. 

De ce e nevoie să investești în leadership asertiv? Foarte simplu, deoarece asertivitatea este calea prin care poți câștiga respect și autoritatea echipei tale. Să fii asertiv în mod corect înseamnă să-ți exprimi nevoile legitime, dorințele, ideile și sentimentele și să creezi relații oneste cu ceilalți, permițându-le, în același timp, colegilor să răspundă cu propriile nevoi, dorințe, idei și sentimente. Există multe avantaje când alegi să fii asertiv în modul corect. Comunicând constant și exprimând poziția companiei în diferite circumstanțe, vei câștiga respect. Oamenii îi apreciază pe cei care își pot exprima sincer sentimentele și nevoile, într-o manieră pașnică.

Poți dezvolta relații autentice cu membrii echipei când împarți reacțiile sincere cu ceilalți și îi încurajezi să facă același lucru. În plus, exprimarea sentimentelor tale cu privire la comportamentul altor persoane contribuie semnificativ la creșterea și îmbunătățirea acestor comportamente. Liderii care nu sunt suficient de asertivi nu reușesc să se autodepășească și au probleme în a se poziționa în echipă. De regulă, principala temere a liderilor este conflictul și ajung să-și sacrifice integritatea și să-și nege sentimentele personale, iar aceasta poate duce la resentimente și la relații deteriorate în cadrul echipei.

Primii pași spre un leadership asertiv

Pentru a fi un lider asertiv, transformă aceste acțiuni într-o practică zilnică:

• Conectează-te și comunică cu toată lumea. Liderii asertivi sunt asociați cu vaporii de abur care pătrund peste tot într-o încăpere. Misiunea ta este să te împrietenești cu oamenii de la toate nivelurile organizației. Să fii accesibil tuturor. Să-ți petreci timpul pentru a comunica clar și personal schimbările.

• Dă feedback într-un mod util. Contează mult cum pui problema atunci cand evaluezi un proiect sau un task. Feedback-ul oferit cu sensibilitate poate încuraja și îndruma oamenii spre succes. Feedback-ul negativ poate descuraja, demotiva și chiar supăra un angajat.

• Folosește judecată bună pentru a lua decizi. Liderii asertivi care sunt percepuți ca având o judecată bună au o mare probabilitate de a avea succes. Dar ce poate face un lider pentru a-și îmbunătăți judecata? Să adune informații din mai multe surse în procesul de luare a deciziilor, să le analizeze, să implice colegii în procesul de luare a deciziilor. Prin încurajarea lor să comenteze, să nu fie de acord sau să conteste ipotezele, apar deciziile mai bune.

• Începe schimbarea cu tine. Uneori, liderii simt nevoia ca alți oameni să-și schimbe comportamentul, dar ei înșiși sunt imuni la schimbare. Liderii asertivi încep cu ei înșiși.

• Muncește cot la cot alături de angajați. Un lider care este respectat, admirat și apreciat de alții poate exercita influență și poate cere celorlalți să-și asume sarcini dificile. Un manager care nu este respectat poate încerca cu toată puterea să-și exercite influența, însă poate primi rezistență din partea echipei. Relațiile puternice, construite prin muncă alături de oameni, te ajută să fii un lider asertiv.

Provocările asertivităţii 

A fi asertiv poate fi uneori puţin înspăimântător. Dacă ești în mod firesc pasiv sau preferi să evitaţi confruntarea, o abordare asertivă poate părea agresivă. Bineînţeles, trebuie să înţelegi că tot ceea ce faci este exersarea drepturilor tale, iar atâta timp cât respecți drepturile celorlalţi, nu faci nimic rău. Cu toate acestea, există o serie de temeri asociate cu a fi asertiv, iar cunoaşterea acestora te va ajuta să le depăşești mai uşor. Acestea sunt: 

• Frica de schimbare. Cererea ta asertivă necesită de obicei schimbare, iar schimbarea în sine poate crea nervozitate. Această teamă este uşor de atacat. Trebuie doar să te gândești la noua situaţie. Nu ești dornic să ajungi la această nouă poziţie? Nu ar fi minunat dacă ai putea schimba atmosfera astfel încât să fie mai liniştită pentru tine şi să nu mai fie nevoie să fii în permanenţă agasat de comportamentul altcuiva? Încearcă şi fă ceva în legătură cu acest lucru. Dacă nu o faci tu, nimeni altcineva n-o va face pentru tine.

• Refuzul de a îți recunoaşte pasivitatea. Societatea poate cere foarte multe de la noi, ceea ce înseamnă că probabil unora nu le va plăcea să admită că sunt pasivi şi supuşi. Acest lucru se aplică, în special, persoanelor competitive care sunt în mod natural dominante. Nu este vorba despre a fi pasiv sau asertiv sau chiar agresiv, dar este vorba despre a-ţi cere drepturile. Luptă şi vei câştiga. Nimeni nu te etichetează şi nici nu ar conta atâta timp cât obții ceea ce-ți dorești.

• Teama de a deteriora o relaţie. O abordare asertivă poate suna prea dur şi este posibil ca unele persoane să creadă că dacă vor folosi o astfel de abordare, aceasta le va afecta relaţiile de colaborare cu ceilalţi. Nu uita că dacă ești deja îngrijorat de comportamentul altcuiva până într-atât încât acest lucru te supără, înseamnă că relaţia se află deja sub tensiune. Dacă dorești să menţii această colaborare, atunci o rezolvare rapidă asertivă va face minuni şi-i va face pe ceilalţi să afle ce simţi, salvând astfel relaţia. Cu alte cuvinte, a fi asertiv este, de fapt, un lucru bun pentru păstrarea unei relaţii, iar dacă se procedează corect, va fi perceput ca un răspuns pozitiv. Va arăta faptul că ţii la relaţie suficient de mult încât să faci efortul să treci prin această provocare şi să riști spunând ce gândești.

• Lipsa încrederii în propriile abilități. Comunicarea asertivă este doar o aptitudine şi oricine o poate deprinde exersând suficient. Fii încrezător în mesajul tău şi acest lucru se va vedea automat din comportamentul şi limbajul tău corporal.

Concluzii

În societatea complexă de astăzi trebuie să fim capabili să ne exprimăm opiniile, ideile şi gândurile în mod liber şi cu regularitate. Asertivitatea se opune agresivităţii şi comportamentului pasiv. Persoana care manifestă comportament asertiv este fermă, formulează răspunsurile fără ezitare, mesajul nu conţine intenţii de a-l blama pe celălalt, nu este agresiv şi nici exprimat într-un mod pasiv. 

Prin abordarea asertivă în comunicare, putem evita confuziile care pot apărea într-o conversație. De asemenea, asertivitatea ne ajută să evităm conflictele și să gestionăm mai eficient diferitele situații interpersonale. Prin asertivitate, ne putem îmbunătăți relațiile cu ceilalți, fie că este vorba de prieteni, familie, colegi de muncă sau parteneri. În loc să evităm problemele sau să rănim sentimentele celorlalți, asertivitatea ne permite să abordăm problemele direct și să găsim soluții care să fie în beneficiul tuturor. 

Atunci când suntem capabili să ne exprimăm într-un mod asertiv,  ne crește stima de sine. Ne simțim mai încrezători în propriile abilități și realizăm că avem dreptul să ne exprimăm gândurile și sentimentele. Asertivitatea este asociată cu o mai mare încredere în sine și o mai mare satisfacție cu privire la propria identitate.

Asertivitatea poate contribui la reducerea stresului și anxietății în relațiile noastre cu ceilalți, în special în cele legate de muncă. Atunci când suntem capabili să comunicăm eficient și respectuos, suntem mai puțin susceptibili de a ne simți anxioși sau stresați în interacțiunile noastrei. Persoanele care sunt asertive în comunicare, tind sa aibă nivele mai scăzute de stres și anxietate.

Pentru a-ți testa nivelul de asertivitate, îți recomandăm să îndeplinești acest chestionar, care se realizează în doar câteva minute. Succes!