Anxietatea asociată cu procesul de căutare a unui loc de muncă

Căutarea unui loc de muncă este o experiență care poate aduce cu sine epuizarea emoțională și multe frici. În acest proces, mulți oameni se confruntă cu provocări semnificative din punct de vedere al stresului, anxietății și incertitudinii. Deși scopul căutării unui loc de muncă este vital pentru dezvoltarea profesională și stabilitatea financiară, acesta poate duce la o presiune emoțională puternică și poate contribui la creșterea anxietății. Vom explora, în continuare, cum se manifestă anxietatea în căutarea unui loc de muncă și modalitățile de gestionare a acestor emoții, ghidați de psihologul Maxim Orîndaș. 

Cum se manifestă anxietatea în procesul căutării unui job?

În literatura de specialitate nu există o definiție exactă care se referă strict la anxietatea legată de muncă, dar există anxietatea în sine, care se poate manifesta și prin anxietate socială, dar și prin anxietate generalizată. Anxietatea este o stare emoțională în care o persoană resimte îngrijorare, neliniște și frică în absența unui pericol real. Aceasta poate afecta capacitatea de concentrare, eficiența în muncă și capacitatea de a face lucruri pe care în trecut le făcea cu ușurință și plăcere.

Anxietatea se manifestă prin senzații difuze și neplăcute de teamă sau neliniște, însoțite de simptome vegetative precum: dureri de cap, transpirație, palpitații, accelerarea ritmului cardiac, încețoșarea vederii, disconfort gastric, etc. Atunci când o persoană este în căutarea unui job, se poate confrunta cu diverse simptome specifice anxietății, care se răsfrâng la nivel fiziologic și psihologic. Doar de la simplul gând că trebuie să se prezinte la un interviu de angajare, unui candidat îi pot apărea intensificări ale bătăilor de inimă, pierderea poftei de mâncare, tremuratul mâinilor.

Maxim Orîndaș

Psiholog

„Toate aceste simptome apar atunci când creierul interpretează lucrurile ca fiind periculoase, pentru că ne gândim la ce o să răspundem, dacă vom trece de această probă,  dacă vom primi întrebări la care nu vom putea răspunde. Sunt niște scenarii în mintea noastră care pot declanșa adrenalina, care, în combinație cu noradrenalina și cortizolul - hormonul stresului, duc la apariția agitației și tremuratului de mâini. De regulă, această stare ne-a ajutat, la nivel evolutiv, în decursul istoriei, să supraviețuim, să fugim de un pericol, dar în cazul dat, nu avem un pericol real, interviul de angajare nu este un pericol pentru viața noastră, dar creierul îl interpretează ca pe ceva stresant și atunci, la nivel de comportament, putem parcă să nu ne găsim locul: mă pot duce într-o cameră, apoi în alta, iar în timpul interviului de angajare, privirea poate fi într-un colț, apoi în altul, ba pe masă, ba la angajator. Persoana poate gesticula mai activ, își poate aranja haina sau poate aranja obiectele din jur. Nu se poate liniști, nu se poate calma”, precizează psihologul Maxim Orîndaș.

Cine sunt mai anxioși la angajare: juniorii vs seniorii?

Potrivit psihologilor, anxietatea asociată cu căutarea unui loc de muncă este specifică mai mult tinerilor specialiști, din cauza incertitudinii, neștiind ce presupune mai exact un job și necunoscând detaliile unui domeniu de activitate. Așa și se explică de ce persoanele la început de cale în câmpul muncii trăiesc mai frecvent stări de anxietate, inclusiv și pentru că dispun doar de o pregătire teoretică și mai puțin practică și se confruntă cu cerințe exagerate din partea angajatorilor. Dar, de anxietatea în căutarea jobului nu sunt scutiți nici angajații cu o vastă experiență, mai ales când doresc să-și schimbe domeniul de activitate sau locul de muncă. 

„Dacă cei cu experiență se duc într-un domeniu nou, ei tot trăiesc incertitudine, fiindcă este un domeniu nou. Au învățat și exersat până acum să facă un anumit lucru, dar dacă se reprofilează, sau chiar dacă e același domeniu, dar merg la altă companie, oricum e ceva nou. N-au făcut-o de ceva timp. Să ne imaginăm că un angajat a lucrat zece ani într-o companie și acum își schimbă jobul. De zece ani el nu a mai interacționat atât de mult cu o astfel de cantitate de oameni noi, nu a mai trecut printr-un proces de recrutare, trebuie să-și demonstreze abilitățile, ceea ce nu mai era nevoit să facă în compania în care lucra până acum. Deci, și el trăiește stări de incertitudine, care pot declanșa anxietatea”, afirmă psihologul Maxim Orîndaș.

Procrastinarea și anxietatea

Un alt efect frecvent al anxietății determinate de identificarea unui job s-ar putea manifesta prin procrastinare. Ce înseamnă asta? Foarte simplu! Persoana amână să găsească un job, chiar dacă știe că ar trebui. Există și cazuri în care deși a convenit și a stabilit să meargă la un interviu, poate să amâne în ultimul moment, motivându-și decizia prin faptul că nu își dorește cu adevărat. 

„Într-un astfel de caz, se activează deja și mecanismele de apărare, așa-zisele scuze: că nu își dorește atât de mult jobul pentru care a aplicat, poziția vacantă nu este atât de bine plătită, persistă diverse zvonuri despre companie sau angajator. Toate aceste elemente sunt produsul procrastinării”, menționează Maxim Orîndaș.

În dependență de starea psiho-emoțională a candidatului aflat în căutarea unui loc de muncă, presiunea psihologică și anxietatea determinată de angajare pot duce la creșterea tensiunii arteriale, iar ca urmare pot apărea amețelile sau vârtejurile.

Maxim Orîndaș

Psiholog

„Atunci când crește tensiunea arterială, vasele sanguine se dilată și organismul începe să inhibe mai mult oxigen, iar așa apare hiperventilația, o respirație activă cauzată de panică sau anxietate. Această respirație activă poate duce la apariția de amețeli, iar individul chiar își poate pierde cunoștința. La unele persoane care sunt destul de sensibile, amețelile și vârtejurile pot avea loc chiar și în timpul interviului de angajare”, declară psihologul Maxam Orîndaș.

Anxietatea în timpul interviului de angajare

Nu trebuie să confundăm stresul cauzat de participarea la un interviu de angajare cu anxietatea. Este ceva firesc ca un angajat să simtă palpitații ușoare, puțină neliniște sau tremur în voce înainte sau în timpul discuției. După cum ți-am explicat mai sus, anxietatea este despre altceva. În cele mai dure cazuri, anxietatea din timpul interviului de angajare se poate manifesta prin mutism, atunci când persoana vrea să vorbească, dar nu poate. Mutismul este o tulburare de anxietate care se caracterizează prin incapacitatea constantă de a vorbi în situații sociale în care este de așteptat ca persoana să comunice. Presiunea psihologică și frustrarea de angajare sunt atât de mari, încât candidatul se blochează. Persoana știe ce vrea sau trebuie să răspundă, mai ales dacă s-a pregătit pentru interviul de angajare, dar la un moment dat al discuției se poate bloca. 

În alte cazuri, poate apărea balbismul, o tulburare de vorbire în care fluența normală a vorbirii este întreruptă de repetiții frecvente sau prelungirea unor sunete, silabe sau cuvinte sau de inabilitatea individului de a începe pronunția cuvântului. Întreruperile în vorbire pot fi însoțite de clipiri frecvente ale ochilor, tremurături ale buzelor sau ale mandibulei sau alte comportamente care arată strădania persoanei de a se exprima. Poate apărea inclusiv și roșeață în obraji. Pe lângă aceste manifestări fiziologice, greu de suportat, care îngreunează mult prestația candidatului la interviu, în creierul lui, în acele momente, apar multiple interpretări eronate, legate de impresia pe care o va lăsa asupra celor prezenți. Și mai grav este în cazul persoanelor care se confruntă cu tulburări de anxietate socială, deoarece sunt preocupate și mai mult de validarea celor din jur. 

Un alt aspect negativ, care se poate declanșa din cauza anxietății, este perfecționismul, mai ales dacă persoana suferă de anxietate generalizată, îndreptată spre o performanță ridicată, iar ca urmare, poate avea așteptări exagerate de la sine și se poate dezamăgi dacă nu le atinge. Aceasta ar putea determina candidatul să se pregătească în exces de un interviu, într-atât de mult încât să-l epuizeze, iar la final, va rămâne doar cu asocieri negative legate de căutarea de joburi.

Ce poate face echipa de recrutare în astfel de cazuri?

Dacă faci parte dintr-o echipă de recrutare, intuim că nu ți-ar fi ușor să asiști la interviurile în care persoanele fac față cu greu stărilor anxioase. Dar, partea bună este că poți să le ajuți. După cum ți-am spus deja, totul pornește de la incertitudine, cea care stă la baza apariției neliniștii și îngrijorării în lipsa unui pericol real, specifice anxietății. Pe lângă această frică de incertitudine, persistă și teama de angajare, de începere a unui capitol nou. Cel mai mare ajutor din partea ta se rezumă la oferirea unei certitudini, prin prezentarea unui plan și al duratei interviului de recrutare. Mai degrabă a unui traseu, prin intermediul căruia să-i explici ce se va întâmpla în continuare și cât timp va fi alocat pentru discuție. Atunci când nu există claritate, omul începe să-și facă anumite scenarii mintea lui, precum: dacă m-au întrebat acest lucru, înseamnă că nu le-a plăcut răspunsul meu anterior sau dacă mă întreabă despre fostul job, înseamnă că ceva le-a părut suspect la mine. 

Maxim Orîndaș

Psiholog

„Din cauza asta, crește anxietatea, care se manifestă în corp, se manifeste la nivelul cognitiv, iar ca urmare, persoana își face prea multe îngrijorări și în loc să fie concentrată pe momentul de interviu, se axează pe scenarii mentale pe care le are: s-a uitat straniu la bine, a scris ceva pe foaie, mi-a dat straniu întrebarea asta, dar de ce mi-a adresat anume această întrebare? Toată această incertitudine îl face pe om să se blocheze. Un alt aspect important - contează foarte mult să-i spunem candidatului cât va dura interviul, pentru că atunci când nu știe cât durează interviul, fie cinci minute, fie o oră, devine mai anxios. Doar că, o oră în care trăiește o stare de incertitudine poate să-l coste foarte multe resurse”, precizează psihologul. 

Echipa HR mai are o misiune grea, poate cea mai grea, să-i explice foarte clar candidatului că nu-l respinge ca om, ci doar că nu se potrivește ca specialist pentru funcția vacantă.

„Nouă ne este frică să fim respinși, deoarece pentru mulți e dureros când li se spune NU, chiar și dacă este spus în mod diplomatic, deoarece creează în noi o stare de respingere și o dezamăgire, dar în timpul interviului ar trebui să fie creată o atmosferă în care candidatul să înțeleagă foarte clar că nu este respins ca om, că echipa de HR vrea să-l cunoască”, mai adaugă Maxim Orîndaș.

Renunță la comparații! Nimănui nu-i place să fie comparat cu altcineva. Comparația, chiar și cea nevinovată, sporește stările de anxietate. 

Cât de indicate sunt glumele pentru degajarea situațiilor tensionate din timpul interviului?

Nu există un răspuns universal la această întrebare. Depinde de mai mulți factori: poziția jobului, contextul discuției, tipajul candidatului care participă la interviu. O persoană anxioasă ar putea interpreta gluma ca pe o ofensă, o batjocură, dar, pentru alt candidat, o glumă ar putea fi un instrument pozitiv pentru diluarea stresului. Totuși, specialiștii încurajează mai mult practicarea elementelor de contact social, iar cea mai indicată este oferirea unei băuturi, cel mai frecvent - apă. De aceea, este foarte important ca la interviul de angajare, pe masă, să existe apă, deoarece un indicator al anxietății și stresului este uscarea cavității bucale, iar oamenii au nevoie de apă pentru a-și restabili vorbirea corectă. 

„Și într-un astfel de caz, persoana nu doar este îngrijorată din cauza interviului, dar și pentru că nu are suficientă salivă și are senzația de gură uscată, iar simpla conștientizare a acestui fapt, poate s-o facă  să nu mai articuleze corect cuvintele, iar acest lucru o poate îngrijora și mai mult. Se va gândi la ce vor crede ceilalți despre ea, mai ales că  nu poate spune cuvântul până la capăt, parcă nu-i ajunge aer. De aceea, ar fi foarte bine să existe apă și chiar să fie oferită în timpul interviului de angajare. Doar că, atenție, cei care merg la un interviu trebuie să ia în considerare să nu consume prea multe lichide, pentru că din cauza stresului, vor merge mai des la baie, chiar dacă au consumat o cantitate rezonabilă de lichide”, spune psihologul Maxim Orîndaș.  

Anxietatea întotdeauna are un efect negativ?

Specialiștii în sănătate mintală sunt de părere că anxietatea poate fi chiar utilă în anumite situații, deoarece ne pregătește organismul pentru acțiune și ne ajută să ne protejăm în fața unui posibil pericol. De exemplu, atunci când suntem în fața unei situații periculoase sau stresante, anxietatea ne poate ajuta să fim atenți și să reacționăm rapid. Totuși, anxietatea devine problematică atunci când devine copleșitoare și ne afectează în mod negativ viața de zi cu zi.

Maxim Orîndaș

Psiholog

„Anxietatea este periculoasă atunci când se duce în zona extremă, în zona patologică, deoarece ne împiedică să trăim, dar o doză mică de anxietate ne poate mobiliza. Atunci când suntem puțin stresați, devenim mai concentrați, ne pregătim mai bine pentru întregul proces de recrutare, însușim materia mai rapid. Indiferența nu ne ajută să ne pregătim pentru un interviu sau să căutăm un job. O mică doză de anxietate ne poate mobiliza și chiar poate fi un  avantaj în cazul dat”, explică psihologul Maxim Orîndaș.

Concluzii

Perioada în care căutăm un loc de muncă se poate transforma, în multe cazuri, într-o etapă considerabil de dificilă și epuizantă din punct de vedere emoțional. Cu toate acestea, atunci când abordăm această perioadă cu înțelegere profundă a cauzelor care duc la epuizare emoțională și implementăm strategii eficiente de gestionare a stresului, putem fi în măsură să transformăm această etapă într-o experiență mai ușor de gestionat.

Este esențial să avem încredere în propriile noastre resurse, abilități și capacități de adaptare, pentru a depăși cu succes provocările acestui proces. Prin explorarea și dezvoltarea resurselor personale, precum abilitățile profesionale și competențele interpersonale, putem spori încrederea în propriul nostru potențial. În plus, dezvoltarea unei rețele de suport și contacte profesionale poate contribui la menținerea moralului și la obținerea de oportunități de angajare mai favorabile. În procesul căutării unui loc de muncă, înțelegerea relației dintre anxietate, tratament și starea de bine este esențială pentru succes.

În acest context, putem considera această perioadă ca pe o oportunitate de dezvoltare personală și profesională, în pofida dificultăților întâlnite, iar obiectivul nostru trebuie să fie orientat spre a găsi un loc de muncă care să corespundă aspirațiilor și nevoilor noastre. Astfel, această căutare devine un proces de autodezvoltare și autodescoperire, în care învățăm să ne adaptăm și să evoluăm pe măsură ce ne îndreptăm spre atingerea obiectivelor noastre profesionale.