Angajații, mai protejați la muncă de hărțuire, violență și discriminare

Republica Moldova face un pas important în asigurarea respectării drepturilor omului la locul de muncă. Începând cu 19 martie, în țara noastră intră în vigoare Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 190, un document juridic care stabilește norme clare pentru prevenirea și combaterea violenței și hărțuirii la locul de muncă. Prin această ratificare, statul își asumă responsabilitatea de a asigura un mediu de muncă sigur și demn pentru toți angajații, indiferent de poziție sau statut.

Ce prevede Convenția nr. 190?

Potrivit experților, în Republica Moldova, în domeniul muncii, persistă toate tipurile de hărțuire, atât a femeilor, cât și bărbaților. Totuși, cea mai întâlnită este cea sexuală. Un studiu efectuat în 2023 arată că 1 din 5 femei se confruntă cu diverse hărțuiri la locul de muncă. Aceste comportamente sunt inacceptabile, afectând demnitatea și sănătatea persoanelor.

Igor Zubco

Președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova

„Deși acest flagel nu este deseori sesizat, o pondere semnificativă de angajați se confruntă, pe parcursul carierei profesionale, cu cazuri de hărțuire sau violență verbală, psihologică sau, și mai grav, fizică”, susține Igor Zubco, Președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova.

Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 190, care intră în vigoare în Republica Moldova, prevede măsuri clare pe care statul, alături de partenerii sociali, trebuie să le adopte pentru a transforma aceste standarde în realitate. Implementarea de către țara noastră a documentului internațional va contribui la perfecționarea legislației în domeniu și la soluționarea mai multor probleme apărute în practică.

Angela Munteanu-Pojoga

Deputată PAS în Parlamentul RM

„Este un instrument care recunoaște că lucrătorii, indiferent de sector, statut sau tip de contract de muncă, trebuie să beneficieze de un loc de muncă sigur, liber de violență și hărțuire. Va fi nevoie de implicare activă din partea tuturor actorilor: instituții, angajatori, sindicate, patronate, autorități publice pentru ca împreună să creăm un mediu de muncă care să încurajeze respectul reciproc, egalitatea de șanse și protejarea demnității angajaților. Implementarea Convenției va contribui și la crearea unei culturi a siguranței și respectului de muncă, într-un climat în care fiecare persoană să se simtă apreciată și valorizată”, a menționat deputata Angela Munteanu-Pojoga.

Acesta este primul tratat internațional care recunoaște dreptul tuturor la un mediu de muncă lipsit de violență și hărțuire, inclusiv cele bazate pe gen. 

Ce obligații are statul?

Important! Protecția oferită de Convenție se extinde asupra tuturor lucrătorilor, indiferent de statutul lor contractual, inclusiv stagiari, ucenici, voluntari și cei care caută un loc de muncă. De asemenea, se aplică în toate sectoarele, publice sau private, din zonele urbane sau rurale, ale economiei formale sau informale. 

Mihai-Gabriel Ciobanu

Secretarul de stat la ministerul Muncii și Protecției Sociale

„Convenția nr. 190 definește clar ce înseamnă violența și hărțuirea la locul de muncă, fie că este de natură fizică, psihologică, sexuală sau economică, astfel încât să existe claritate legală. În plus, documentul obligă angajatorii să implementeze politici interne și instruiri pentru angajați pentru prevenirea acestor fenomene și protejarea victimelor. Dar cel mai important, garantează protecție celor care au curajul să vorbească”, menționează Mihai-Gabriel Ciobanu, secretarul de stat la ministerul Muncii și Protecției Sociale. 

Dar, ce urmează? Autoritățile vor purcede la transpunerea principiilor Convenției în legislația națională, astfel încât fiecare salariat și angajator să înțeleagă foarte clar, din punct de vedere legal, cum se manifestă toate formele de abuz. Totodată, urmează să fie create mecanisme pentru ca victimele să poată raporta agresorii fără frică, iar angajatorii vor avea obligația să implementeze politici clare împotriva hărțuirii în regulamentele lor interne.

„Imaginați-vă o femeie care își face griji că, dacă refuză avansurile șefului, își pierde locul de muncă, sau un tânăr care suportă glume zilnice umilitoare din partea colegilor, dar nu știe cui să-i ceară ajutorul sau o angajată care e insultată constant de superiori și simte că nu are nicio cale de scăpare. Aceste cazuri, cu părere de rău, nu sunt rare și prea mulți oameni aleg să tacă de frică sau din lipsa unor mecanisme clare care să-i protejeze. Convenția nr. 190 are scopul de a schimba această realitate. Scopul ei este de a oferi fiecărei persoane dreptul la un loc de muncă sigur, demn, lipsit de abuzuri”, punctează Mihai-Gabriel Ciobanu, secretarul de stat la ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Reguli noi pentru angajatori

După cum ai înțeles deja, angajatorilor le revine partea cea mai complicată. Ei vor fi responsabili nu doar de implementarea noilor reguli de combatere a hărțuirii și violenței în companii, dar și de prevenire a oricărui tip de încălcare de acest gen la locul de muncă. 

Vladislav Caminschi

Directorul executiv al Confederației Naționale a Patronatului

„Din punctul de vedere al stabilității întreprinderii, este important ca orice manifestare de hărțuire să nu fie permisă, mai ales că orice formă de hărțuire mereu afectează imaginea angajatorului. La rândul lor, angajatorii urmează să impună anumite reguli pentru salariați, pe care vor trebui să le respecte, dar și să aplice anumite mecanisme în cadrul companiilor prin care să fie aplicate aceste reguli. Companiile cu o istorie mai lungă de activitate, deja aplică anumite reguli de combatere și prevenire a hărțuirii și violenței la locul de muncă, deoarece este în favoarea salariaților ca discriminarea și hărțuirea să fie prevenite”, susține Vladislav Caminschi, directorul executiv al Confederației Naționale a Patronatului.

Cine va verifica abaterile?

Inspectorii de muncă vor avea misiunea, obligația dar și dreptul să evalueze, la nivelul fiecărei unități, dacă există politici interne de prevenire și combatere a discriminării și hărțuirii sexuale, măsuri active adoptate de angajatori pentru a investiga și sancționa încălcările și pentru a proteja victimele. 

Nicolae Vasilenco

Șeful adjunct al Inspectoratului de Stat al Muncii

„Odată cu modificarea Legii nr. 140, Inspectoratul de Stat al Muncii capătă competențe suplimentare în domeniul relațiilor de muncă, securității și sănătății în muncă, punând accent pe prevenirea și combaterea discriminării, violenței și discriminării sexuale. Astfel, inspectorii de muncă vor analiza modul în care angajatorii implementează proceduri de combatere a discriminării și hărțuirii la locul de muncă. Conform modificărilor operate, Inspectoratul de Stat al Muncii va oferi, la cerere, asistență metodologică și sesiuni de instruire pentru angajatori, salariați și alte persoane interesate în aplicarea corectă a relațiilor de muncă”, spune Nicolae Vasilenco, șeful adjunct al Inspectoratului de Stat al Muncii.

Mai mult ca atât, din luna mai, raportul anual al Inspectoratului va include date privind încălcările depistate la companii și măsurile luate.

„Această nouă formă de raportare va contribui la mai multă transparență și va oferi autorităților și publicului larg o imagine clară asupra situației reale în domeniul relațiilor de muncă. Prin aceste verificări, Inspectoratul de Stat al Muncii își propune să consolideze cultura de toleranță zero față de hărțuire și discriminare”, afirmă Nicolae Vasilenco, șeful adjunct al Inspectoratului de Stat al Muncii.

Concluzii: clar și la subiect

Așadar, dacă e să facem un scurt rezumat, autoritățile urmează să elaboreze legi și hotărâri pentru a pune în practică prevederile acestui tratat internațional. Convenția prevede obligații clare pentru angajatori, care trebuie să creeze mecanisme interne eficiente de prevenire și raportare a cazurilor de hărțuire, dar le oferă și dreptul de a emite reguli mai dure pentru angajați, astfel încât abaterile să fie taxate pe măsură. 

​Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 190 a fost ratificată de Parlament în 2023. Pentru a preveni și elimina violența și hărțuirea în lumea muncii, Convenția solicită statelor membre să adopte legi și reglementări care să interzică astfel de comportamente, să implementeze politici care să abordeze aceste probleme și să asigure accesul la căi de atac și sprijin pentru victime. Până în prezent, Convenția a fost ratificată de 45 de state.