"Angajații sunt mai productivi după vacanță!" - cu acest mesaj ar trebui să-ți încurajezi colegii care preferă să stea la muncă, în loc să plece într-o escapadă, chiar și pentru câteva zile, departe de birou. Deși ar părea că salariații care sunt dispuși să-și sacrifice concediul pentru muncă ar fi o mare „bogăție” pentru companie, să știi că nu este așa, dar din contra. Riscul de a ajunge la epuizare în cazul lor este mult mai mare. Psihologii atenționează că odihna este necesară și nu reprezintă o pierdere de timp sau un moft, așa cum ar pretinde unii.
Cu siguranță îți sunt cunoscute afirmațiile: „Nu pot pleca în concediu pentru că nu are cine să-mi țină locul” sau „Nu plec pentru că este plecat și colegul sau șeful”; „Nu plec pentru că nu știu dacă la întoarcere îmi mai găsesc jobul” ori „Nu plec în concediu pentru că am foarte mult de muncă și firma nu s-ar descurca fără mine”. Sunt situații prin care cei mai mulți dintre noi am trecut cel puțin o dată în cariera profesională. Adevăratul motiv din spatele acestor explicații este mult mai adânc decât ai putea crede.
Ana Niculăeș, psihologă, psihoterapeută în modalitatea integrativă, care a și lansat proiectul „Respiro” (Psihologul tău online), ce prevede facilitarea accesului la serviciile de asistență psihologică și promovarea igienei mintale, ne ajută să înțelegem mai bine această problemă. Potrivit specialistei, la baza lor stau niște percepții perpetuate cultural. De-o parte avem înțelepciunea populară, inclusiv diverse proverbe, care foarte mult încurajează munca, întrucât munca înnobilează omul. De altă parte, există multe mituri despre munca excesivă, potrivit cărora, munca te face om, pe când, în realitate, duce la scăderea productivității. Alte mituri țin de faptul că oamenii de succes muncesc non-stop.
Ana Niculăeș
Psihologă, psihoterapeută în modalitatea integrativă, fondatoarea proiectul „Respiro”
„Cea mai puternică și periculoasă percepție este că odihna e percepută ca o pierdere de timp. Cred că puțini dintre noi i-am văzut pe bunicii și părinții noștri odihnindu-se. Deseori, ei spuneau că „În timp ce ne odihnim de la prășit, ar fi bine să mai dejdeocăm fasole.” Nu se promovează cultura odihnei, comparativ cu alte țări. Spre exemplu, în Spania, Italia există siesta, prin care oamenii, în mod cultural, sunt încurajați să ia o pauză. La noi nu există un astfel de concept, iar acest lucru se observă și în legende, în povești”, declară Ana Niculăeș, psihologă, psihoterapeută în modalitatea integrativă.
Specialista face referire la „Legenda Meșterului Manole”, unde persistă sacrificiul suprem și ideea de muncă asiduă. În povestea „Fata babei și fata moșneagului” de Ion Creangă, spre exemplu, este promovat tipologia unei femei care mereu trebuie să fie harnică și un non-model. Dacă ești fata babei, ești asociată cu a fi leneșă. Și atunci, odihna se asociază cu lenea.
Percepțiile personale sunt generate de frici, mai exact:
„Persoana are frica de a pierde locul de muncă, gândindu-se că dacă pleacă în concediu poate fi înlocuită. Sau manifestă o frică de a pierde oportunități importante. Foarte mult depinde și de cultura organizațională. Sunt persoane care dacă au un volum mare de muncă, parcă nu-și permit să nu-și asume responsabilitatea și să lase sarcinile nesoluționate, care ar putea pune presiune pe colegi”, menționează Ana Niculăeș, psihologă, psihoterapeută în modalitatea integrativă.
Din aceste considerente, este foarte important, la nivel de organizație, să se încurajeze pauzele frecvente în timpul zilei de muncă și necesitatea angajaților de a merge în vacanță.
„Corpul nostru are nevoie de pauză. Nu în zadar, concediul de odihnă este protejat prin lege, anume pentru a încuraja persoanele să aibă un moment de respiro. Dacă nu există acest timp de respiro, crește riscul de epuizare fizică și mentală, care are un efect asupra sănătății și productivității. Persoanele epuizate sunt mult mai puțin eficiente și mult mai expuse riscului de a face greșeli. Acest lucru poate contribui la un nivel înalt de anxietate, eventual - depresie. Pauzele lungi și dese sunt cheia marilor succese. Aceste pauze ne ajută să ne menținem echilibrul emoțional”, prezicează Ana Niculăeș, psihologă, psihoterapeută în modalitatea integrativă.
Soluțiile tehnologice din zilele noastre le oferă posibilitatea angajaților de a lucra de oriunde, de aceea, chiar și în cele câteva zile libere pe care și le iau, folosesc laptopul sau telefonul de serviciu pentru a rezolva probleme legate de job, fără să li se pară că muncesc. Psihologii atrag atenția că și aceasta este tot muncă, iar un astfel de comportament în concediu nu-i lăsa pe angajați să se distanțeze total de serviciu și să se odihnească, gândul fiindu-le tot la problemele de la job.
„Acest lucru se întâmplă la persoanele dependente de muncă, așa numitul workaholism, care este o dependență la fel de nocivă ca și cea de alcool, tutun și droguri. Doar că, ea este social acceptată. Acest lucru presupune un mare risc: persoana nu se poate deconecta de la muncă și ca urmare, poate ajunge foarte epuizată. De multe ori, aceste persoane se simt mai confortabil muncind, decât relaxându-se sau petrecând timp liber. Acest lucru poate fi un indicator de dificultate. În asemenea cazuri, cel mai recomandat este adresarea la un specialist din domeniul sănătății mintale”, specifică Ana Niculăeș, psihologă, psihoterapeută în modalitatea integrativă.
Unii angajatori profită de faptul că salariații lor sunt atât de loiali sau sunt conduși de frici și pot chiar să le ofere bonusuri celor care acceptă să lucreze în plus, în perioada în care colegii lor sunt în vacanță. Aceasta este o abordare total eronată, deoarece acești oameni nu trebuie încurajați, dar convinși să meargă să se odihnească, pentru a fi mai productivi la întoarcere.
Ana Niculăeș
Psihologă, psihoterapeută în modalitatea integrativă, fondatoarea proiectul „Respiro”
„Ideal ar fi ca angajatorii să recunoască necesitatea și valoarea concediilor și să încurajeze o cultură a echilibrului între viața personală și profesională. Dacă acest lucru nu se întâmplă și la mijloc este o rea intenție, ideal ar fi ca autoritățile statului să verifice, iar dacă angajatorii exploatează angajații, aceștia trebuie penalizați”, punctează Ana Niculăeș, psihologă, psihoterapeută în modalitatea integrativă, care a și lansat proiectul „Respiro” (Psihologul tău online).
Este important să știi că, potrivit legislației în vigoare, fiecare salariat are dreptul la un concediu de odihnă plătit, garantat de lege. Concediul nu poate fi obiectul unei cesiuni, renunţări sau limitări. Concediul de odihnă anual are o durată minimă de 28 de zile calendaristice, cu excepția zilelor de sărbătoare nelucrătoare. Perioada pentru care se acordă concediul de odihnă anual este de 12 luni calendaristice de la data angajării salariatului.
În vechimea în muncă care dă dreptul la concediu de odihnă anual se includ diverse perioade, precum timpul efectiv lucrat, perioadele de absență forțată sau perioadele de concediu neplătit pentru îngrijirea unei persoane aflate în aceeași locuință. Indemnizația de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul mediu pentru perioada respectivă, se plătește de către angajator cu cel puțin 3 zile înainte de începerea concediului sau la o dată convenită de părți, dar nu mai târziu de data achitării salariului pentru luna în care a fost acordat concediul respectiv.
Dreptul la concediu de odihnă este garantat și trebuie respectat de către toți angajatorii, contribuind la o relație de muncă sănătoasă și echilibrată. Recunoașterea și respectarea acestui drept asigură un mediu de muncă corect și respectuos față de salariați. Este interzisă neacordarea concediului de odihnă anual timp de doi ani consecutivi. Refuzul angajatorului de a acorda concedii anuale de odihnă constituie o încălcare a legislației muncii. Funcționarii care nu vor folosi zilele concediilor de odihnă timp de doi ani le vor pierde.
Așadar, te îndemnăm să profiți de ultima lună de vară pentru a merge în vacanța binemeritată. Bucură-te din plin de acest drept și profită de el la maxim!