Începutul acestui an este destul de complicat pentru companiile din țara noastră, atât din cauza creșterii tarifelor la energia electrică și termică, cât și din cauza sistării finanțărilor din granturile americane. Angajatorii moldoveni au cele mai pesimiste așteptări din ultimii doi ani. Într-o anchetă realizată de Biroul Național de Statistică, managerii de companii prevăd o scădere economică de 10% în primele trei luni ale anului. Întreprinderile mici sunt cele mai afectate, în timp ce companiile mari rămân relativ optimiste.
Din 2023, Biroul Național de Statistică elaborează anual o anchetă în rândul managerilor de companii pentru a stabili tendințele în evoluția activității economice pentru primele trei luni ale anului. Cele mai mari dificultăți invocate de angajatori sunt cererea scăzută, problemele financiare, lipsa forței de muncă calificate, conflictul din regiunea și insuficiența materiei prime. Conform prognozelor, cele mai afectate vor fi sectoarele:
sursa: Veaceslav Ioniță
Veaceslav Ioniță
Expert în politici economice
„Dacă în ceilalți doi ani așteptările directorilor de companii și întreprinderi erau pozitive, considerau că economia va crește cu 4-5% sau chiar 10%, în acest an avem un pesimism fără precedent, agenții economici consideră că economia va scădea cu 10%. Am mai avut un început de an pesimist în 2024, atunci când așteptările erau de -1,4%, dar -10% nu am avut niciodată. Cu cât întreprinderea este mai mică, cu atât pesimismul este mai mare. Administratorii companiilor mici consideră că situația lor este foarte precară”, susține Veaceslav Ioniță, expert în politici economice.
Cele mai negative așteptări (-12%) vin din partea administratorilor de microîntreprinderi, care au până la 9 salariați, fiind vulnerabili la condițiile economice actuale. Aceștia anticipează o scădere moderată a activității economice și a veniturilor. Întreprinderile mari cu 250 de salariați și mai mulți sunt mai optimiste și se așteaptă la stabilitate. Acestea prevăd o scădere de doar 1% a activității economice, datorită resurselor mai mari și accesului la piețe externe. În același timp, întreprinderile mijlocii (50-249 salariați) și cele mici (10-49 salariați) estimează o activitate stabilă, dar o creștere a prețurilor de vânzare de 17% și, respectiv, 14 la sută.
„Sondajul reflectă o îngrijorare reală în rândul antreprenorilor. Stabilizarea cererii interne, reducerea incertitudinilor financiare și sprijinirea microîntreprinderilor ar putea contribui la schimbarea perspectivei economice. De asemenea, investițiile strategice în educație și formare profesională sunt esențiale pentru a combate lipsa forței de muncă calificate. Să sperăm că pesimismul mediului de afaceri va fi contrazis de o evoluție economică mai favorabilă decât previziunile”, punctează Veaceslav Ioniță.
În baza analizei realizate de BNS, în primele trei luni ale anului se estimează:
În ultimele zile, toată lumea vorbește despre efectele pe care le-ar putea avea sistarea finanțării din SUA. Beneficiarii moldoveni ai asistenței și suportului financiar de peste Ocean, prin diferite mecanisme, au început să primească notificări oficiale sau decizii privind sistarea finanțării, după ce, aproape toate ajutoarele externe ale SUA au fost suspendate pentru 90 de zile, pentru revizuire.
Pentru țara noastră această veste este foarte tristă, având în vedere că numeroase organizații din societatea civilă desfășoară proiecte cu sprijinul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională, care este activă în țara noastră din 1992 și a alocat aproape două miliarde de dolari până în prezent, conform autorităților moldovene.
Totodată, multe întreprinderi mici și mijlocii au beneficiat de granturi pentru a-și extinde afacerile și pentru a crea noi locuri de muncă. Printre cei care au vorbit deschis despre problemele cauzate de sistarea finanțării americane sunt jurnaliștii de la redacția Moldova.org, specializați în jurnalismul explicativ și de soluții, eseuri și storytelling video.
Oxana Greadcenco
Directoare generală la Moldova.org
„În acest moment, o mare parte din proiectele noastre erau finanțate de Guvernul SUA, prin diferite instituții. Sistarea asistenței SUA în Republica Moldova și în lume a însemnat pentru noi întreruperea imediată a două finanțări importante. Deși am avut mai multe granturi europene, acestea s-au încheiat în luna decembrie 2024. E o situație fără precedent și nu doar pentru organizația noastră. Sistarea asistenței SUA ne lasă cu un un buget care acoperă 14% din cheltuielile salariale ale redacției noastre de 16 membri”, menționează într-un articol Oxana Greadcenco, directoare generală la Moldova.org.
La scurt timp, și alte instituții mediatice au anunțat despre sistarea finanțării americane și dificultățile prin care trec.
„Pe 25 ianuarie, am primit o scrisoare prin care ni s-a cerut să suspendăm activitățile finanțate din granturile americane. După acest anunț, am lucrat la un plan de optimizare a cheltuielilor. Fondul nostru de rezervă, acumulat pe durata mai multor ani, ne permite să acoperim salariile și costurile operaționale pentru următoarele trei luni, dar cu ajustări: reducerea salariilor, renunțarea la servicii de traducere, limitarea deplasărilor”, declara jurnaliștii de la newsmaker.
Alte organizații și instituții din celelalte sectoare de activitate nu au anunțat deocamdată dacă trec printr-o situație similară. Totuși, sistarea ajutorului american ar putea pune pe pauză multe inițiative, start-up-uri și proiecte sociale, iar ca urmare, mai mulți oameni riscă să rămână fără un job. Guvernul de la Chișinău susține însă că decizia SUA ar putea avea un efect limitat asupra țării noastre.
Dorin Recean
Prim-ministru al Republicii Moldova
„Va exista, într-adevăr, un impact limitat, atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere al timpului, dar noi avem încredere că SUA sunt un partener de încredere al Republicii Moldova, iar Republica Moldova este în partea intereselor strategice ale SUA pe continentul european”, a declarat premierul Dorin Recean.
În pofida pesimismului și situației complicate prin care trebuie să trecem cu toții, atât angajații, cât și angajatorii, nu trebuie să dispărem. Trăim într-o lume în care schimbările economice sunt rapide, iar riscurile externe se reflectă direct în viețile noastre, în prețurile pe care le plătim, în siguranța locurilor de muncă și în încrederea cu care privim spre ziua de mâine. Tocmai de aceea, în astfel de situații complicate, educația financiară devine și mai importantă, indiferent de poziția sau statutul pe care-l avem.
Anca Dragu
Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei
„Oamenii ar trebui să știe că fiecare ban, fiecare leu îl câștigi o dată și îl cheltui o dată. De aceea, ar trebui să aibă grijă cum îl cheltuie. Totodată, ar trebui să înțeleagă foarte bine noțiuni despre educație financiară, să-și protejeze banii, să ia decizii înțelepte, decizii financiare în cunoștință de cauză. Să evităm momente de genul „Pinocchio” care este îmbiat de vulpe și motan să pună bănuțul în pământ, că de acolo va crește un pom cu bani. Să fie riguroși cu băncile centrale, care se ocupă de acest domeniu, dar să aibă și încredere. Să le acorde această încredere, pentru că băncile centrale depun toate eforturile pentru ca valoarea banilor să se păstreze”, a precizat Anca Dragu, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei în cadrul podcastului „Sensul banilor”.