Analiză: Nu doar pensiile, dar și prețurile cresc simțitor în acest an

Una caldă, alta rece. După ce autoritățile au anunțat că toate pensiile vor fi indexate, din 1 aprilie, cu 10%, și nu cu 6%, așa cum era până acum, Banca Națională a Moldovei și-a revizuit în creștere rata inflației, care va înregistra valoarea maximă de 8,5%, în primul trimestrul al anului. Rata anuală a inflației în luna ianuarie a fost de puțin peste nouă la sută, cu patru puncte procentuale mai mare decât nivelul de cinci la sută trasat anterior. Cum va influența creșterea prețurilor piața muncii și ce efect ar putea avea asupra angajaților, citește în articol.

Prețurile vor crește simțitor

Potrivit Băncii Naționale, inflația medie anuală va fi de 7,3% în anul 2025 și va coborî la nivelul de 4,7% abia spre sfârșitul anului 2026. Rata anuală a inflației s-a majorat de la 5,2% în luna septembrie 2024, până la 7% în luna decembrie a anului trecut, situându-se astfel peste limita superioară a intervalului de variație al țintei, la finele anului precedent. Această creștere a prețurilor din ultimele luni a fost susținută de ajustarea tarifului la gazul din rețea și seceta din vara anului precedent.

Petru Rotaru

Prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei

„Inflația medie anuală va fi de 7,3% în anul 2025 și de 4,7% în anul 2026. Ritmul anual al inflației este determinat de contribuția pozitivă în partea prețurilor reglementate, prețuri la produse alimentare, inflația de bază și mai puțin de prețurile la combustibil din anul curent. Ritmul anual al inflației de bază va avea o tendință ușor în diminuare în primele trei trimestre ale anului curent, ulterior se va menține relativ stabilă până la finele orizontului de prognoză. Rata anuală a prețurilor la produsele alimentare va avea o tendință ascendentă în prima jumătate a anului, după care se va diminua continuu până la finele perioadei de prognoză”, a explicat Petru Rotaru, prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, într-o conferință de presă.

Totodată, la începutul lunii februarie, Comitetul Executiv al Băncii Naționale a Moldovei a decis majorarea cu 0,9 puncte procentuale a ratei de bază la principalele operațiuni de politică monetară. Totodată, rata de dobândă la creditele overnight a fost stabilită la nivel de 8,50% anual, față de 7,6% cât era anterior, la depozitele overnight - 4,50% anual, comparativ cu 3,6%, iar la operațiuni repo - 6,75%, față de 5,85%. Decizia ar putea determina scumpirea creditelor în următoarea perioadă, afirmă experții.

Cum va afecta inflația veniturile moldovenilor?

Experții economici sunt de părere că veniturile oamenilor din țara noastră nu ating același nivel de creștere cu cel al prețurilor. Chiar și cu majorările de pensii sau salarii anunțate, veniturile oamenilor nu sunt suficient de mari pentru a ține pasul cu inflația. 

Marin Gospodarenco

Directorul Centrului analitic „Economica”

„Desigur că efectul inflației va fi resimțit diferit în acest an. Dacă în 2024 inflația a revenit pe o traiectorie ascendentă, depășind limita superioară a țintei stabilite de Banca Națională a Moldovei, în 2025, impactul acesteia va fi determinat de mai multe variabile. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste vor rămâne ridicate, alimentate, în mare parte, de majorarea tarifelor la energie, creșterea prețurilor internaționale la combustibili și totodată, a posibilelor efecte secundare declanșate de majorarea pensiilor. Creșterea prețurilor reglementate va continua să se reflecte în costurile de producție și prețurile finale ale bunurilor și serviciilor. De altă parte, cererea agregată internă va continua să exercite un efect dezinflaționist, temperând într-o anumită măsură ritmul scumpirilor. Dacă BNM va menține o politică monetară restrictivă, majorând sau menținând aceste rate la un nivel ridicat, acest lucru, cu certitudine, va contribui la încetinirea inflației, dar cu riscul de a afecta și mai mult consumul și investițiile”, a spus Marin Gospodarenco, directorul Centrului analitic „Economica”, în cadrul unei emisiuni televizate. 

După cum ți-am povestit deja și în trecut, inflația influențează direct salarizarea angajaților. Dacă salariile nu țin pasul cu creșterea prețurilor, lucrătorilor le este tot mai greu să-și mențină nivelul de trai. Dincolo de salarii, inflația poate afecta costul beneficiilor, cum ar fi: asigurările de sănătate, planurile de pensie și alte avantaje. Dacă o companie nu ține pasul cu aceste costuri în creștere, ar putea pierde angajați sau cel puțin, nivelul de satisfacție a acestora ar putea scădea foarte mult. 

Diana Enachi

Economistă IDIS Viitorul

„Pentru angajați, inflația înseamnă scăderea puterii de cumpărare. Atunci când cresc prețurile, dar salariul rămâne același, evident că salariatul are o putere de cumpărare mai mică. Prin urmare, angajatorii, pentru a păstra și stimula forța de muncă valoroasă în companie, trebuie să se asigure că remunerarea acesteia este aliniată la rata inflației, cel puțin periodic, măcar o dată în an”, susține Diana Enachi, economistă IDIS Viitorul.

Fondul de salarizare, în creștere 

În cel de-al treilea trimestru din 2024, fondul de salarizare pe economie s-a majorat cu 14,9%, comparativ cu perioada similară a anului precedent. Dinamica respectivă a fost susținută, preponderent, de evoluțiile fondului de salarizare din sectorul comerțului cu ridicata și cu amănuntul (2,6 puncte procentuale), sectorul industrial (1,9 puncte procentuale), sectorul învățământului (1,9 puncte procentuale), sectorul sănătății și asistenței sociale (1,7 puncte procentuale), al informațiilor și comunicațiilor (1,7 puncte procentuale) și din domeniul administrației publice și apărare (1,4 puncte procentuale).

În termeni reali, deflatat cu Indicii Prețurilor de Consum, fondul de salarizare pe economie s-a majorat cu 9,4%, comparativ cu perioada similară a anului precedent, determinat de evoluția pozitivă a ambelor sectoare ale economiei: real și bugetar. În perioada iulie - septembrie 2024, numărul mediu de salariați la nivelul economiei naționale a crescut cu 0,6%. Mai exact, numărul de salariați din sectorul real s-a majorat cu 1,0%, cu o contribuție de 0,7 puncte procentuale, iar cel din sectorul bugetar s-a diminuat cu 0,5%, contribuția fiind de - 0,1 puncte procentuale.

Distribuția pe sectoarele economiei relevă creșteri mai pronunțate ale numărului mediu de salariați, preponderent, în domeniile: activități de cazare și alimentație publică (19,5%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (4,1%), construcții (3,7%), transport și depozitare (3,5%), comerț cu ridicata și cu amănuntul (2,9%). De altă parte, micșorări ale numărului de salariați se atestă în agricultură, silvicultură și pescuit (- 8,3%), tranzacții imobiliare (- 5,0%), industrie (-1,7%), activități financiare și de asigurări (- 0,9%), sănătate și asistență socială (- 0,7%), învățământ (- 0,7%).

Concluzii

Pentru asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, Banca Națională a Moldovei are obiectivul de a menține inflația la nivelul de 5,0 la sută anual cu o posibilă abatere de ± 1,5 puncte procentuale. Acest nivel este considerat optim pentru creșterea și dezvoltarea economică a Republicii Moldova pe termen mediu. Pentru 2025, nivelul mediu al inflației va fi de 7,3%. Aceasta înseamnă cu peste 2% mai mult decât rata țintită de BNM.

Inflația este, într-adevăr, un „hoț invizibil” care diminuează puterea de cumpărare a cetățenilor. În pofida faptului că veniturile rămân aceleași, costul bunurilor și serviciilor crește, ceea ce înseamnă că oamenii pot cumpăra mai puțin cu aceiași bani.

Inflația afectează diferite aspecte ale economiei și ale vieții cotidiene:

• Puterea de cumpărare: creșterea prețurilor înseamnă că banii pe care-i deținem cumpară mai puțin decât înainte. Dacă veniturile nu cresc proporțional cu inflația, puterea de cumpărare a oamenilor scade.
• Investițiile și economisirea: inflația poate influența deciziile de investiții și economisire a bugetelor. Pe măsură ce valoarea banilor scade, oamenii pot căuta să investească în active care își păstrează sau își măresc valoarea în timp.
• Costul vieții: creșterea costurilor pentru bunuri și servicii esențiale, cum ar fi alimentele, energia și locuințele, poate duce la o creștere a costului total al vieții.

Pentru a combate inflația, guvernele și băncile centrale pot apela la diverse strategii, cum ar fi ajustarea ratelor dobânzilor pentru a controla cererea în economie sau prin implementarea unor politici care să stimuleze creșterea ofertei de bunuri și servicii. Este cât se poate de important să înțelegem că, deși inflația moderată poate fi un semn al unei economii sănătoase și în creștere, inflația excesivă poate avea efecte destabilizatoare, reducând puterea de cumpărare a populației și afectând negativ economia țării.