Analiză: Moldova dispune de forță de muncă, doar că aceasta se află peste hotare

Ai tot auzit în ultimii ani că migrația afectează tot mai dur țara noastră. Dar, cum influențează acest fenomen piața muncii? Ei bine, să știi că mult mai grav decât ți-ai putea imagina. Fiecare al treilea moldovean apt de muncă se află peste hotare. Cel mai mult migrează tinerii. Mai exact, persoanele cu vârsta între 25-44 ani. Experții economici anticipează că până în 2030, numărul moldovenilor care vor munci peste hotare va fi mai mare decât al celor rămași să lucreze acasă. 

„Îmbătrânirea” angajaților moldoveni

Vârsta medie a unui salariat din Republica Moldova este de 43,3 ani. În 2015 acest coeficient era de 41,6 ani, iar în 2020 de 42,6 ani. Expertul economic Veaceslav Ioniță afirmă că în ultimii ani, vârsta medie a angajaților moldoveni continuă să crească. 

sursa: Veaceslav Ioniță 

Veaceslav Ioniță 

Expert Economic

„Este un fenomen nou, care ar trebuie să ne îngrijoreze și este legat de vârsta medie a salariaților din Republica Moldova. „Îmbătrânirea” angajaților se produce din două motive: avem tot mai puțini tineri, în general, și constatăm înclinația tinerilor de a migra peste hotare, iar în țară rămân persoanele în vârstă. Dacă în 2015 fiecare al treilea tânăr de 15-34 de ani era ocupat în economie, astăzi, fiecare al patrulea. Nu este vorba că tinerii nu lucrează, tinerii nu mai sunt în țară pentru că aleg să emigreze” a afirmat acesta în cadrul unei analize economice. 

Din tinerii rămași în țară, câți au un loc de muncă?

Piața muncii duce o lipsă acută de forță tânără de muncă, de până la 34 de ani. Potrivit expertului, acum aproape zece ani, 32 la sută din toți tinerii țării erau angajați, iar în 2023 - mai puțin de 40 la sută. Statistica ar părea îmbucurătoare, nu-i așa? Nu te grăbi să-ți faci concluzii. Aceasta demonstrează doar că tinerii din prezent sunt mult mai dornici să muncească decât cei de acum zece ani. Problema cea mare este că aceștia nu mai sunt în țară pentru a se integra în câmpul muncii, deoarece au ales să-și construiască un viitor departe de casă.

sursa: Veaceslav Ioniță 

„Atunci când afirmăm că numărul tinerilor încadrați în piața muncii este mic trebuie să înțelegem că acest lucru nu este determinat de faptul că nu vor să lucreze, dar că nu mai sunt în țară. Datele statistice demonstrează că populația aptă de muncă din Moldova, cu vârsta între 15-64 de ani,  scade constant. În 2015 erau 2 milioane 620 de mii de persoane, dintre care 2 milioane 007 mii erau în țară, iar 613 mii erau plecate peste hotare. În 2020 erau 2 milioane 535 de mii de persoane apte de muncă, dintre care 1 milion 774 de mii - în țară, iar 762 de mii - peste hotare. În 2023 - 2 milioane 475 de mii de persoane, dintre care 1 milion 656 de mii - în țară, iar 819 de mii - peste hotare. Așadar, cel mai mult a scăzut populația care se află în Republica Moldova. Am avut 2 milioane în 2015, iar acum avem 1 milion 656 mii. În schimb, numărul celor aflați peste hotare crește constant: de la 613 mii acum zece ani, la 819 mii în 2023. În mai puțin de zece ani, s-a înregistrat o creștere de 200 mii de persoane  cu vârsta aptă de muncă, care au ales să emigreze”, a declarat expertul.

Exodul tinerilor nu se oprește

Ponderea persoanelor apte de muncă aflate peste hotare a crescut de la 23,4% în 2015, la 33,1% în 2023. Aceasta înseamnă că fiecare al treilea moldovean apt de muncă nu se află în țară. Acest indicator se înrăutățește pe an ce trece. Situația cea mai dramatică se referă la categoria de vârstă 25-44 ani. 

sursa: Veaceslav Ioniță 

„Pentru categoria de vârstă 23-34 de ani, ponderea celor plecați peste hotare din totalul populației a constituit 30 procente în 2015, iar acum reprezintă aproape 41 la sută, iar pentru categoria de vârstă 35-44 de ani în 2015 coeficientul era de 26 procente, iar în 2023 - 38,5%. Aceste statistici sunt determinate de efectele celui de-al doilea val de migrație, din anii 2015-2017. Atunci populația tânără de până la 44 de ani a plecat masiv din țară”, a precizat Veaceslav Ioniță. 

Riscuri și tendințe pe piața muncii

Nu este un secret că majoritatea angajatorilor moldoveni vânează forța tânără de muncă, deoarece reprezintă fondul de aur al fiecărei națiuni. 

„În 2030 vom ajunge la un colaps, forța de muncă tânără (25-44 ani) plecată peste hotare va crește și va constitui 52,2% din totalul populației. Aceasta înseamnă că numărul celor plecați peste hotare va fi mai mare decât al celor rămași acasă. Altfel spus, fondul de aur al națiunii, peste 52 la sută din forța de muncă tânără va fi peste hotarele țării, iar doar 48 procente în țară. Situația s-ar putea schimba doar dacă vor fi întreprinse schimbări extraordinare. Eu nu știu care ar putea fi acestea. De aceea, rămân foarte sceptic”, a subliniat expertul Veaceslav Ioniță în analiza economică. 

Concluzii: Quo Vadis?  (tr. încotro?)

Datele statistice demonstrează că până în 2017, numărul celor care au intrat în câmpul forței de muncă, adică s-au angajat, întotdeauna a fost mai mare decât al celor care ieșeau de pe piața muncii. Din acest considerent, mult timp a existat percepția că lucrurile se îndreaptă spre o direcție corectă. Doar că, din 2018 situația a început să se schimbe, iar în 2023 numărul celor care au părăsit piața muncii a fost mai mare decât a celor care și-au găsit un loc de muncă. 

Mai exact, în 2023 s-au înregistrat 404 mii de persoane cu vârsta de peste 65 de ani și 248 mii de persoane tinere, cu vârsta între 15-24 de ani. Aceasta înseamnă că cele 404 mii de persoane vârstnice, care au ieșit din câmpul muncii, au fost substituite cu doar 248 de mii de persoane tinere. 

sursa: Veaceslav Ioniță 

Tinerii cu studii universitare, care reprezintă persoanele formate profesional și pregătite pentru piața muncii, după care sunt disperați angajatorii moldoveni, aleg să plece peste hotare, iar de ei acum se bucură angajatorii europeni. Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în ultimii ani se observă o ușoară tendință de întoarcere acasă a persoanelor vârstnice, care au muncit peste hotare. Studiile și cercetările anticipează că până în 2040, fiecare a doua persoană din Moldova va avea peste 50 de ani. Nu este evident dacă sistemul de asistență pentru cei în vârstă va face față acestei provocări. Totuși, nu trebuie să disperăm, dar să încercăm să ne aducem aportul pentru o economie puternică, capabilă să facă față provocărilor de orice gen.

În anul 1991, când Republica Moldova a devenit stat independent după destrămarea Uniunii Sovietice, avea 4,3 milioane de locuitori, pe ambele maluri ale Nistrului. Astăzi, în Republica Moldova trăiesc 2,5 milioane de oameni. Cea mai mare scădere a salariaților a fost în mediul rural și, în special, în sectorul agricol. În anul 1991, aveam aproape 3 salariați la un pensionar, astăzi raportul este de unu la unu. Partea bună este însă că moldovenii o duc de două ori mai bine decât la începutul anilor 90, după o dublare a veniturilor salariale ale populației. Date din statisticile oficiale arată că Produsul Intern Brut pe cap de locuitor s-a majorat în Moldova în ultimii 30 de ani.