Analiză: Forța de muncă din Moldova, cea mai scumpă din Europa

În 2024, se așteaptă ca salariul mediu lunar în regiunea transnistreană să fie de 6.900 de lei, iar în dreapta Nistrului - de 14.300 de lei. Asta înseamnă de două ori mai mult decât în stânga Nistrului. Sunt datele unei analize, realizate de expertul în politici economice, Veaceslav Ioniță, potrivit căreia, forța de muncă din Moldova este cea mai scumpă din Europa. Cum și ce a cauzat creșterea prețului la brațele de muncă moldovenești, află din articol. 

Malul drept vs Malul stâng

În anul 2023, salariul mediu lunar pe malul stâng al Nistrului a fost de 6.726 de lei, iar în dreapta râului - de 12.355 de lei. Potrivit expertului Veaceslav Ioniță, în 2024, este prognozat ca salariul mediu lunar să fie de 6.937 de lei în regiunea separatistă transnistreană și de 14.300 de lei în toate celelalte regiuni ale țării.

Veaceslav Ioniță

Expert economic

„În 2005, salariul mediul lunar a fost de 1.319 lei pe malul drept al Nistrului și de 1.575 în regiunea separatistă transnistreană. În 2010, diferența era de 2.972 lei (pe malul drept) și 3.377 lei (pe malul stâng). În 2015 - 4.538 pe malul drept și 6.674 pe malul stâng, iar în 2024 este prognozat să fie 6.937 pe malul stâng și 14.300 pe malul drept. În dreapta Nistrului, în acest an, salariul va fi de două ori mai mare decât în stânga Nistrului”, a confirmat economistul.

Salariul mediu, în creștere cu 15,5%

Potrivit ministrului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, majorarea salariului mediu reprezintă un semnal al recuperării economice. 

Dumitru Alaiba

Viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării

„O creștere cu peste 15% față de iulie 2023 înseamnă mai mult de trei ori peste nivelul inflației (inflația față de iulie a anului precedent - 4,8%). În trimestrul II al anului 2024, câștigul mediu lunar brut a fost de 14.069,2 lei, înregistrând o creștere de 15,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Asta e bine pentru economie”, a declarat Dumitru Alaiba.

Potrivit oficialului, un salariu mai mare înseamnă un standard de viață mai bun pentru fiecare familie. 

„Când oamenii au mai mulți bani la dispoziție, îi investesc: cumpără produse și servicii, renovează locuințele, își achiziționează bunuri, fac economii. Această creștere a consumului stimulează producția, generează noi locuri de muncă și, în final, contribuie la dezvoltarea întregii economii. Iar o piață internă puternică, alimentată de un consum crescut, reprezintă o oportunitate excelentă pentru companii și investitori”, mai adăugă Alaiba. 

Înainte și după independență

Până la obținerea independenței, veniturile reale ale moldovenilor au crescut, în medie, cu 0,5% anual. Iar după 1991 - cu 2,3%. În prezent, în Republica Moldova, se înregistrează o creștere, atât nominală, cât și reală a salariilor, ținând cont de faptul că inflația va fi redusă. Veaceslav Ioniță susține că în ultimii 50 de ani, veniturile reale ale moldovenilor au crescut anual cu 1,0%. 

Veaceslav Ioniță

Expert economic

„Dacă în 2015 salariul mediu lunar brut a fost de 4.538 de lei, în 2020 a ajuns la 7.943 de lei, în 2023 - la 13.401 lei, iar în 2024, trimestrul doi – la 14.069 de lei. Acum avem un ecou al inflației. 2022 și 2023 au fost doi ani de creștere a prețurilor. Și salariile au crescut, dar creșterea a fost negativă. Din acest motiv, agenții economici au fost și sunt forțați să majoreze salariile, deoarece oamenii sunt nemulțumiți. Încă avem o presiune post inflaționistă, chiar dacă, în prezent, nu mai avem inflație. Există o presiune de salarii. Agenții economici sunt forțați de circumstanțe să majoreze salariile. În prezent, este o creștere, atât nominală, cât și reală a salariilor, deoarece inflația în acest an este redusă”, a afirmat expertul.

Analizând salariul mediu brut față de cel mediu net, Veaceslav Ioniță a spus că se înregistrează diferențe.

„A crescut numărul persoanelor cu venituri mai mari de un milion de lei pe an. Dacă în 2016 au fost 1.549, în 2020 s-a ajuns la 2.962 de persoane, care contribuiau cu 12,2% din totalul impozitelor la stat din veniturile lor. În 2023, aceștia au ajuns la 6.416 persoane, care deja plăteau 16,8% din totalul impozitelor la stat din venitul lor salarial. Contribuția lor la plata impozitului pe venit este de 60 ori mai mare decât în cazul altor angajați. Astăzi, avem un milion și 500 de mii de persoane care își declară veniturile. A crescut puternic acest coeficient. Iar numărul celor milionari din acest număr este extrem de mic. Ei achită 17 procente din toate impozitele pe venit acumulate de stat”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Brațele de muncă moldovenești - cele mai scumpe din Europa 

În Republica Moldova, costul forței de muncă, atât din remunerarea oficială, cât și din cea neoficială, este de 60% din PIB. În continuare, moldovenii cheltuie mai mult decât câștigă.

Veaceslav Ioniță

Expert economic

„După criza bancară din 2014, mediul de afaceri nu prea a fost finanțat. Astfel, înclinația spre economii a scăzut puternic. Moldovenii au cheltuit banii pe care i-au câștigat, dar au luat bani și de la bănci, mai mult decât au câștigat. Și în prezent, înclinația spre economii este negativă. Se cheltuie mai mult decât se câștigă”, a declarat analistul economic.

Potrivit expertului, forța de muncă din țară este scumpă, având în vedere ceea ce produce Moldova. Dacă costul forței de muncă sub formă de remunerare oficială, raportat la Produsul Intern Brut (PIB), în 1991 a fost de 34%, în 2024 a ajuns la 38,5%. Anterior, se spunea că la noi forța de muncă este foarte ieftină, însă nu este așa. Ba din contra, reprezintă una dintre cele mai scumpe din Europa. Atenție! Nu după salariu, dar raportat la PIB.

„Raportat la cea ce producem, costul forței de muncă din Moldova este aproape de două ori mai scump decât în România. Totuși, în prezent, chiar dacă înregistrăm o creștere de salarii, productivitatea muncii crește mai rapid și în consecință, înregistrăm o ușoară scădere a costului forței de muncă, raportat la PIB. Noi trebuie să ne creștem productivitatea, care să genereze salarii. La noi, de asemenea, crește ponderea forței de muncă angajată oficial. Lent, economia tenebră trece în economia albă. Din 2017, predomină veniturile oficiale”, spune expertul.

Autoritățile dau asigurări că luptă cu salariile în plic, pentru a combate economia tenebră, și depun eforturi pentru a crește numărul de persoane angajate. Ministrul Alexei Buzu recunoaște că în țară există 134 mii de tineri și tinere cu vârsta 15-34 de ani care nu muncesc, nu studiază și nu participă la cursuri, care ar putea fi încadrați în câmpul muncii.

Alexei Buzu

Ministrul Muncii și Protecției Sociale

„În anul 2024, au fost controlaţi privind munca nedeclarată 1.366 de angajatori. 10.234 persoane au fost verificate privind formele de angajare, dintre care la 327 de angajatori. Au fost depistate 1.234 persoane care munceau fără un contract de muncă”, a spun Alexei Buzu, ministrul Muncii și Protecției Sociale.

Concluzii 

În ultimii 50 de ani, veniturile reale ale populației au crescut anual cu 1,0%. Până la obținerea independenței, în 1991, veniturile reale s-au majorat, în medie, cu 0,5% anual. După 1991, acestea au crescut cu 2,3% anual. Potrivit experților economici, acum, Moldova se află într-o perioadă de creștere salarială.

Veaceslav Ioniță

Expert economic

„Anul 2023 a fost un an de recuperare. 2024 este un an de creștere salarială. În ultimii patru ani, veniturile reale ale populației au crescut cu 2,3%. Calculat în euro, veniturile moldovenilor, în prezent, sunt de 3,5 ori mai mici decât în zona euro, față de acum 20 de ani, când veniturile au fost de 35 de ori mai mici decât cele din zona euro. Este bine pentru angajați, dar pentru angajatori este o presiune. Forța de muncă în Republica Moldova, raportată la ceea ce produce țara, este una dintre cele mai scumpe din Europa”, a conchis analistul economic, Veaceslav Ioniță.

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, anunță că lucrurile merg din ce în ce mai bine pentru țară. În condițiile în care oamenii se plâng de salarii și pensii mici, iar fermierii amenință cu proteste. Potrivit oficialului, investițiile private continuă să accelereze. În trimestrul al doilea, acestea au crescut cu aproape 14%, față de aceeași perioadă a anului 2023. 

Dumitru Alaiba

Viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării

„Suntem în prima perioadă de creștere a investițiilor private de la începutul războiului din Ucraina. Asta înseamnă că antreprenorii văd oportunități, privesc optimist spre viitor și știu că lucrurile merg spre bine. Desigur, factorul decisiv este curajul și îndrăzneala antreprenorilor, dar ne-am făcut și partea noastră de muncă. Această tendință pozitivă e susținută, inclusiv, de o serie de măsuri implementate recent de Guvern”, a precizat Alaiba. 

Ministrul s-a referit la reforma impozitului pe venit, reducerea birocrației și digitalizarea.

„Creșterea investițiilor private este un semn foarte bun al unei recuperări sănătoase. Dar, avem nevoie de și mai mult. Este esențial să menținem ritmul reformelor și să susținem cât mai mulți antreprenori să facă afaceri de succes, să creeze noi locuri de muncă cu salarii competitive. Succesul lor este succesul nostru comun”, a precizat Dumitru Alaiba.