Abuzul emoțional la locul de muncă e un subiect care se abordează cu jumătate de gură sau chiar deloc, fiind o formă de abuz mai subtilă și greu de identificat, dar la fel de nocivă. Abia de curând am început, ca societate și ca indivizi în parte, să discutăm și să recunoaștem impactul abuzului emoțional asupra vieții noastre: personale sau profesionale.
Iată 5 dintre manifestările cele mai clare ale abuzului psihologic la locul de muncă:
- Insulte, amenințări, strigăte. Acestea se află la granița violenței verbale și sunt inacceptabile. Fie că se strigă la tine, că ești amenințat cu reținerea salariului, concedierea, că ești înjosit în fața celorlalți sau insultat - toate acestea sunt forme de abuz și nu trebuie tolerate. Orice situație poate fi abordată constructiv, fără țipete sau alte forme de intimidare verbală.
- Hărțuirea. Ultimul studiu UNICEF efectuat în Moldova arată că peste 80% dintre adolescenți au fost măcar o dată afectați de bullying. O veritabilă „tradiție” care persistă la maturitate și e proiectată la locul de muncă. Nu e de mirare că hărțuirea, umilirea, atacurile repetate care lezează demnitatea unui angajat pot fi parte din rutina zilnică a cuiva.
- Izolarea angajatului. Poate fi: fizică - când acesta este intenționat izolat de colegi sau exclus din activitățile echipei; sau emoțională - când angajatul este ignorat cu intenție, când nu i se vorbește, când există un comportament ostil care are scopul de a-l marginaliza și demoraliza.
- Discreditarea. Orice acțiune care dăunează reputației și, implicit, imaginii angajatului într-un mediu profesionist este calificată ca abuz emoțional. Ea poate fi a) profesională și b) personală. Prima se manifestă prin atribuirea de sarcini inutile sau absurde, mult sub competența angajatului, desconsiderarea abilităților, propunerilor și necesităților sale. A doua se referă la bârfe și speculații despre viața privată a persoanei, a glumelor denigratoare sau a celor făcute pe seama naționalității, religiei, provenienței, etc.
- Manipularea emoțională. Una din cele mai perfide metode de a „convinge” un om să facă ce-ți dorești e să apelezi la emoțiile sale: de multe ori e vorba de shaming (rușine) sau vinovăție. „Nu vrei să lucrezi neplătit peste program sau în concediu? Nu ții cu echipa, nu ești bun. Vrei să-ți dai demisia? Ne lași baltă, fără muncitori.” E important să înțelegi când îți sunt încălcate granițele emoționale prin apelarea la emoții și să iei atitudine.
Care sunt efectele abuzului emoțional la locul de muncă ne spune psihologul și lectorul universitar Dan Simion: „Efectele pe termen lung ale abuzului emoțional la locul de muncă pot fi: arderea profesională rapidă (burnout), abandonul locului de muncă cu sentimentul de suferință, apariția depresiei și anxietății, închiderea în sine, izolarea. Unele din cele mai devastatoare consecințe ale abuzului emoțional pot fi gândurile suicidare sau chiar suicidul propriu-zis.” precizează acesta.
Expertul vine cu recomandarea pentru companii de a încheia un contract sau o înțelegere cu psihologii din afară, ca angajații lor să poată apela la serviciile acestora când au nevoie și beneficia de traininguri și instruire pentru a putea face față pe viitor abuzului emoțional.
„Departamentul HR poate fi mediator în situațiile de conflict și iniția discuții cu angajatul supus abuzului emoțional, dar e nevoie de o abordare mai complexă. Până la urmă, e în avantajul companiei să-și țină angajații mulțumiți și să creeze un mediu emoțional satisfăcător, or totul se reflectă în costuri. Un lucrător nefericit este un lucrător neproductiv, care nu va oferi randament, nu se va implica suficient și va pleca ulterior.” punctează specialistul.
Primește cele mai noi articole direct
în inbox
Ce poți face tu, ca angajat, dacă simți că ești expus abuzului psihologic la locul de muncă?
- Încearcă să-ți păstrezi calmul. Oamenii abuzivi se hrănesc din reacția emoțională a obiectului hărțuirii lor. Poți iniția un dialog - dacă celălalt merge la discuție.
- Dacă situația se deteriorează și abuzul continuă, e necesar să te adresezi managerului/supervizorului sau departamentului HR și să abordați serios situația creată. Managementul trebuie să se implice, să trateze angajații egal și cu respect. Abuzul persistă într-o echipă atât cât îi este permis să persiste.
- Demisia e o opțiune - dacă lucrurile nu se rezolvă și sănătatea ta mintală are de suferit.
„Te vei transfera în alt departament dacă ți se propune, ești pregătit să renunți la job? Ce loc ocupă starea emoțională în lista ta de priorități? Ai nevoie de ajutorul unui psihoterapeut?” - acestea sunt întrebări direct legate de soluționarea abuzului și la care trebuie să încerci să răspunzi.
Când situația devine îngrijorătoare, există pârghii legale la care poți apela. Legislația RM are reglementări care interzic în mod deschis hărțuirea și abuzul la locul de muncă.
Codul muncii prevede că fiecare angajat trebuie să beneficieze de:
- demnitate în muncă – climat psihoemoţional confortabil în raporturile de muncă ce exclude orice formă de comportament din partea angajatorului/altor salariaţi care poate aduce atingere integrităţii morale şi psihice;
- protecție împotriva discriminării în raporturile de muncă și asigurarea egalității salariaților;
și că:
- Salariatul este obligat să respecte dreptul la demnitate în muncă al celorlalţi salariaţi;
- Angajatorul este obligat: să aplice aceleaşi criterii de evaluare a calităţii muncii, de sancţionare şi concediere; să asigure respectarea demnităţii în muncă a salariaţilor.
Legea cu privire la asigurarea egalităţii consemnează că: „se consideră discriminatorii acţiunile angajatorului precum hărțuirea - comportament nedorit care conduce la crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator, având drept scop sau efect lezarea demnităţii unei persoane”.
Înarmat, deci protejat prin cunoașterea drepturilor pe care le ai, poți întreprinde următoarele:
- o plângere la Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității
- înaintarea unei acțiuni în justiție în baza Codului contravențional care prescrie drept contravenție încălcarea egalității în domeniul muncii sau a Codului Penal, care condamnă infracțiuni precum încălcarea egalității în drepturi a cetățenilor.
Nu ezita să-ți aperi limitele personale și să condamni un comportament toxic, care afectează starea ta emoțională și, implicit, prezentul și viitorul tău profesional. Până la urmă, bunul simț, respectul între colegi, etica la locul de muncă sunt cele care mențin un mediu de lucru sănătos, care nu va hrăni sub nicio formă abuzul emoțional.
Abonați-vă la rețelele noastre sociale, unde publicăm conținut util și interesant