30 de specialități noi, necesare pe piața muncii, introduse în universități

Inteligența artificială, design grafic și tehnologii de tipar, producție muzicală și inginerie de sunet, sport social și consultanță în sport, nutriție și dietetică. Sunt doar câteva dintre noile specialități, căutate pe piața muncii, care vor fi studiate de studenții universităților de la noi. Autoritățile au aprobat un nou Nomenclator al domeniilor și specialităților. Ce mai prevede documentul, aflați din articol.

Noile diferențe 

Comparativ cu Nomenclatorul anterior, noul document este structurat în două domenii de bază pentru toate ciclurile de studii superioare: fundamental și general, cu specificarea domeniului de studii profesionale pentru licență și master, precum și unul separat - pentru domeniul de studii la doctorat. Totodată, au fost optimizate mai multe programe de studii superioare de licență, care erau prea înguste și nesolicitate pe piața muncii, inclusiv au fost modernizate denumirile mai multor specialități.

Dan Perciun

Ministrul Educației și Cercetării

„Cu toții ne dorim ca cât mai mulți absolvenți ai instituțiilor universitare să se integreze pe piața muncii de la noi din țară. În acest context, este necesar ca specialitățile pe care le studiază să fie racordate la așteptările angajatorilor. Proiectul Nomenclatorului conține 30 de specialități noi, solicitate de angajatori și este constituit din 10 domenii fundamentale ale științei, culturii și tehnicii, 25 domenii generale de studii, 70 domenii de formare profesională pentru licență și master, 47 domenii de studii pentru doctorat și 201 de programe de studii la ciclul I, licență”, declară ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun. 

Nomenclatorul a fost elaborat în baza recomandărilor Clasificatorului Internațional Standard al Educației, emis de Comisia Europeană. Proiectul va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

„Scopul acțiunii noastre este de a crește gradul de angajare a absolvenților în câmpul muncii, de a compatibiliza diplomele emise de către instituțiile de învățământ superior din Republica Moldova cu cele eliberate de universitățile din UE, dar și de a promova internaționalizarea învățământului superior din țara noastră”, a mai adăugat Dan Perciun.

Potrivit statisticilor, aproape 30% dintre femeile și bărbații tineri din Moldova nu au loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională.

Care sunt cele 30 de specialități noi?

Cele 30 de specialități noi de studii superioare de licență sunt:

• Educație: Educație pentru societate; Teatru.
• Arte: Design grafic și tehnologii de tipar; Montaj film și TV;  Producție muzicală și inginerie de sunet; Actorie teatru și film/Actorie teatru cu păpuși și marionete; Regie estradă și manifestări publice/Regie teatru/Regie circ; Studii culturale și management artistic.
• Științe politice: Studii de securitate.
• Științe umaniste: Etnologie Muzeologie; Restaurarea și conservarea monumentelor istorice.
• Științe economice: Econometrie și analiza datelor; Informatică și cibernetică economică; Comerț cu ridicata și cu amănuntul.
• Matematică și statistică: Matematici computaționale și modelare.
• TIC: Inteligența artificială.
• Inginerie: Inginerie și management în comunicații electronice/agricultură hidroameliorații; Îmbunătățiri funciare (hidroameliorație); Fitobiotehnologii.
• Științe agricole: Horticultură și viticultură.
• Medicină: Laborator clinic; Asistență medicală stomatologică; Tehnică dentară; Nutriție și dietetică; Cosmetică medicală și tehnologia produsului cosmetic.
• Sport: Sport social și consultanță în sport.
• Științe ale securității: Securitatea frontierei; migrație și azil.

Universitățile vor elabora programele de studii superioare, care vor include noile specialități, începând cu anul de studii 2024-2025. Cei care deja învață la licență, masterat sau doctorat, își vor finaliza studiile în conformitate cu prevederile nomenclatoarelor anterioare.

De ce a fost necesar un nou Nomenclator?

Schimbările care se produc pe piața muncii și solicitările de noi specialități, noile reforme întreprinse în diverse domenii solicită completarea sau modificarea anumitor specialități, introducerea altor domenii de formare profesională. Aceste schimbări reprezintă o contribuție substanțială pentru diversificarea ofertei educaționale și multiplicării posibilităților de studii în universitățile din Republica Moldova, datorită compatibilizării lor cu cele oferite de universitățile europene. Noile măsuri au drept scop:

• Oferirea unor noi programe de studii superioare, în conformitate cu schimbările care se produc pe piața muncii și reformele întreprinse în viața social-economică a țării, dar și în sensul consolidării parcursului european al Republicii Moldova;
• Compatibilizarea actelor de studii eliberate de către instituțiile de învățământ superior din Republica Moldova cu documentele educaționale europene, în vederea integrării în spațiul comun al învățământului superior;
• Gestionarea mai eficientă a resurselor financiare și umane de către instituțiile de învățământ superior prin generalizarea programelor de studii din actualul Nomenclator, implicând, sporirea șanselor de inserție a absolvenților în câmpul muncii, din țară și de peste hotare. 

Perspective și provocări pe piața muncii

Potrivit unei prognoze a pieții muncii pe termen mediu, realizată de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” la solicitarea autorităților, piața muncii din Republica Moldova va cunoaște o evoluție pozitivă, însă deficitul forței de muncă se va păstra. Potrivit cercetării, în următorii ani, distribuția populației ocupate pe activități economice sau pe ocupații nu se va schimba semnificativ. Pe termen mediu, 78-79% dintre persoanele ocupate vor activa în șapte sectoare: 

• agricultură (21-22%);
• industria prelucrătoare (12%);
• construcții (7-8%);
• comerț (15,515,8%);
• transport și depozitare (7,6-7,7%);
• învățământ (10,4-10,7%);
• sănătate (6,66,7%). 

Prognozele s-au realizat în baza a două scenarii privind evoluția economiei Republicii Moldova între 2023 și 2026, care au derivat din prognozele oficiale ale Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.  

Conform prognozei, în 2026, populația ocupată va crește: până la 925,9 mii persoane, conform primului scenariu (cu 7,4% față de 2022), și până la 906,5 mii persoane, conform celui de-al doilea scenariu (cu 5,1% față de 2022). Drept urmare, rata de ocupare ar putea atinge nivelul de 44,8%, în primul scenariu, sau se va apropia de 43,7%, în cazul celui de-al doilea scenariu. 

Autorii studiului sunt de părere că încetarea conflictului și refacerea infrastructurii Ucrainei ar putea genera emigrarea a circa 25.000 de moldoveni în țara vecină, prognozează experții.  

„Eventuala reconstrucție postbelică a Ucrainei ar putea atrage o parte din muncitorii moldoveni, însă, cel mai probabil, emigrarea forței de muncă spre țara vecină va avea o magnitudine moderată și se va limita la câteva zeci de mii de persoane. Numărul emigranților în Ucraina ar putea constitui 27,3 mii persoane în 2024, 24,8 mii persoane în 2025 și 22,1 mii persoane în 2026”, se precizează în cercetare. 

Pe termen mediu, repartizarea populației ocupate după ocupații nu va suferi schimbări semnificative. Astfel, în următorii ani, 22,9% din populația ocupată va fi reprezentată de alte ocupații (în mare parte de muncitori necalificați), iar puțin peste ⅙ dintre persoanele ocupate vor fi specialiști în diverse domenii de activitate. Ponderi apropiate în populația ocupată, de 14-15%, vor fi reprezentate de următoarele ocupații:

• lucrătorii în domeniul serviciilor și în comerț;
• lucrătorii calificați în agricultură, silvicultură, acvacultură, piscicultură și pescuit;
• muncitorii calificați și asimilați.

Concluzii

Potrivit prognozelor, cererea forței de muncă va crește rapid, în timp ce oferta forței de muncă va avea o evoluție anemică. Se estimează că spre 2026, cererea pentru forță de muncă va depăși un milion de persoane. Drept urmare, deficitul forței de muncă se va amplifica. Experții spun că numărul salariaților va rămâne puternic concentrat în municipiul Chișinău, unde vor activa circa jumătate dintre persoanele salariate (48,3%). În municipiul Bălți vor fi 6,5% din salariați, iar în restul unităților teritorial administrativ de nivelul doi, ponderea salariaților va fi mai mică de 4%.

Să nu uităm și de o altă problemă, nu mai puțin importantă. În Republica Moldova, rata de participare a femeilor pe piața forței de muncă este de peste 40%. Acesta este un indicator scăzut în comparație cu cel al Uniunii Europene, unde rata este peste 70%. Din cauza stereotipurilor, femeile sunt supuse unui tratament suspect când aplică pentru locuri de muncă, iar diferența salarială între sexe este de aproximativ 16% în țară.

Totodată, în Republica Moldova, persoanele cu dizabilități întâmpină dificultăți în a găsi și menține locuri de muncă și a se bucura de tratamente echitabile comparativ cu persoanele fără dizabilități. În anul 2023, doar 15,8% dintre persoanele cu dizabilități aveau un loc de muncă oficial. Acest lucru e cauzat parțial de cunoașterea limitată de către persoanele cu dizabilități a dreptului lor la muncă și a oportunităților de muncă, de accesul limitat la reabilitare, consiliere în carieră și formare profesională, de infrastructură inaccesibilă, de nivelul scăzut de încredere în sine în rândul persoanelor cu dizabilități și de reticența angajatorilor de a oferi locuri de muncă acestei categorii de cetățeni.