27 februarie - Ziua Egalității Salariale în Moldova

+39 de zile de muncă în plus. Atât trebuie să lucreze suplimentar o femeie pentru a ajunge la un salariu echivalent cu cel câștigat de un bărbat în anul precedent. Conform calculelor pentru anul 2025, o femeie trebuie să lucreze până pe 27 februarie pentru a atinge valoarea venitului salarial al unui bărbat pentru anul 2024. Este constatarea Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, care de un deceniu deja stabilește data calendaristică a Zilei Egalității Salariale în Moldova.

La fiecare leu primit de un bărbat, o femeie primește 0,84 bănuți 

În fiecare an, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, în baza datelor Biroului Național de Statistică privind câștigul salarial al femeilor și al bărbaților, determină data calendaristică care marchează Ziua Egalității Salariale în Moldova. Conform calculelor pentru anul 2025, o femeie trebuie să lucreze până pe 27 februarie pentru a atinge valoarea câștigului salarial al unui bărbat în anul 2024. Aceasta înseamnă că în Republica Moldova, femeile trebuie să lucrează cu două luni mai mult decât bărbații pentru a atinge același nivel salarial. În termeni monetari, pierderea financiară anuală a femeilor a atins valoarea de 29.502 lei în 2023, adică femeile au primit cu 15,6% mai puțin decât bărbații.

Această diferență relevă inechități pe piața muncii, prin faptul că femeile sunt preponderent angajate în sectoare mai prost plătite, pe poziții mai inferioare decât bărbații, adesea sunt nevoite să opteze pentru programe reduse de muncă sau să facă întreruperi în viața profesională mai frecvent și pentru perioade mai lungi, în virtutea responsabilităților de îngrijire asumate de peste 90% dintre femei (factori indirecți). Totodată, diferența salarială poate fi explicată și cauzată de factori direcți, cum ar fi diferențele în negocierea salariului, practici discriminatorii din partea angajatorilor prin remunerare comparativ mai mică și reducerea oportunităților de promovare a acestora, evaluări incorecte a muncii, etc.

Ce înseamnă, de fapt, pierderea celor aproximativ 30.000 lei anual? 

Ei bine, autorii notei analitice au efectuat niște calcule și au stabilit că pierderea financiară anuală a femeilor de aproximativ 30.000 lei, stabilită pentru 2023, ar însemna, de fapt, pierderea oportunității de a achita chiria unui apartament pentru trei luni în orașul Chișinău, de a cumpăra aproximativ 1.180 de cafele americano, de a achita 29 de abonamente lunare pentru o sală de sport, de a beneficia de 15 ani de călătorii cu abonamentul în transportul public din Chișinău, de a cumpăra 1.180 de litri de benzină pentru călătoriile cu propriul automobil.

Cele mai mari diferențe salariale

Deși diferențe salariale între femei și bărbați se regăsesc în majoritatea domeniilor de activitate economică, în unele sectoare acestea ating valori exorbitante. Analiza diferențelor salariale pe sectoare indică o tendință specifică: în sectoarele bine plătite, unde salariul mediu depășește pragul de 20.000 lei, inegalitatea între salariul femeilor și bărbaților crește. 

Atenție! O femeie din Republica Moldova pierde anual, din cauza diferențelor salariale, o sumă de:

• 254.061 lei în domeniul editării;
• 223.022 lei în domeniul IT;
• 180.000 lei în domeniul transporturilor aeriene.

Analiza acestor sectoare sugerează câteva provocări sistemice: de o parte, aceste industrii sunt adesea dominate de bărbați, care au o remunerare mai înaltă, iar de altă parte, femeile întâmpină dificultăți în accederea la poziții de conducere sau în obținerea unor salarii competitive din cauza unor stereotipuri de gen, discriminării sau unui acces mai limitat la oportunități de dezvoltare profesională. 

Dominika Stojanoska

Reprezentanta UN Women în Republica Moldova

„În finanțe și asigurări, femeile câștigă cu peste 34% mai puțin. În sănătate și asistență socială, unde lucrează foarte multe femei, diferența este de 25%. Aceasta arată că munca femeilor continuă să fie subevaluată, chiar și atunci când ele sunt foarte prezente în acest sector. Republica Moldova are un cadru legal bun. Legea privind transparența salarială obligă angajatorii să raporteze decalajul salarial și permite angajaților să solicite date privind salariul. Este esențial ca raportarea salariilor să fie completă și transparentă pentru a asigura accesul la datele salariale în toate sectoarele, conform legii”, declară Dominika Stojanoska, Reprezentanta UN Women în Republica Moldova. 

Nu doar salarii, dar și pensii mai mici pentru femei

Diferențele salariale între femei și bărbați determină, pe termen lung, inechități și la etapa de stabilire a pensiei pentru limită de vârstă. Conform calculelor, în 2024, un bărbat pensionar a ridicat o pensie medie cu 16,8% mai mare decât o femeie pensionară. Deși tendința generală este una pozitivă (o scădere de circa 0,6 puncte procentuale în raport cu anul 2023), diferența respectivă are un impact financiar semnificativ asupra femeilor. În termeni monetari, pentru anul 2024, o femeie pensionară a pierdut, în medie, 8.403 lei ca urmare a diferenței în pensii. Aceste tendințe sunt determinate de o serie de modificări legislative, precum majorarea vârstei de pensionare a femeilor, reexaminarea pensiilor pentru cei care au continuat să activeze pe piața muncii după atingerea limitei de vârstă și introducerea unui nou mecanism de indexare. Aceste modificări ar putea contribui la menținerea inechităților în pensii, întrucât avantajează în mod indirect bărbații pensionari.

Spre exemplu, de reexaminarea pensiei ar putea beneficia mai mult bărbații, care, de regulă, au o carieră mai lungă decât femeile și sunt mai predispuși să lucreze după vârsta de pensionare. Pentru a diminua inegalitățile în pensii între femei și bărbați, autoritățile au adoptat recent o serie de reforme, cum ar fi pensia anticipată pentru carierele lungi și asimilarea perioadelor de îngrijire a unui copil cu dizabilitate severă la stagiul de cotizare. 

„Aceste măsuri ar putea redresa parțial inegalitățile, dar nu sunt suficiente pentru a compensa impactul cumulativ al diferenței salariale istorice. Astfel, diferențele salariale, exacerbate de aceste schimbări legislative, contribuie la perpetuarea unui decalaj semnificativ între pensiile bărbaților și femeilor, limitând securitatea financiară a femeilor în perioada pensionării și accentuând inechitățile economice pe termen lung”, declară autorii notei analitice. 

28,6% - cel mai mare decalaj de pensii

În municipiul Chișinău, diferența între pensia medie a femeilor și bărbaților este mult mai înaltă, însă tinde să scadă ușor. Anul trecut, o femeie pensionară din Chișinău a primit o pensie medie pentru limita de vârstă cu 1.851 lei mai mică decât a unui bărbat pensionar, ceea ce constituie o diferență de 28,6%. La nivel de țară, această diferență este mult mai mică - aproximativ 700 lei. În termeni monetari, o pensionară din mun. Chișinău a avut în 2024 o pierdere de 22.204 lei din cauza diferențelor în pensii. Totuși, în ultimii șase ani, se atestă o tendință pozitivă de descreștere a diferenței în pensii: de la 21,6% în 2019, la 16,8% în 2024, ceea ce indică un impact foarte clar al măsurilor de politici.

Concluzii 

Ziua Egalității Salariale este marcată în Moldova pentru a atrage atenția asupra decalajului de salarizare între femei și bărbați. 

În țara noastră, această diferență este de 11% - 15% și chiar mai mare pentru anumite categorii, cum ar fi femeile între 25 și 34 de ani care aleg joburi mai flexibile, dar mai puțin plătite, pentru a se implica mai mult în îngrijirea copiilor. De asemenea, diferența este mai mare pentru cei care lucrează în economia informală, dar și pentru cei care nu fac parte din sindicate. Fenomenul nu se explică prin factori clari precum vârsta, educația sau domeniul de activitate. Cel mai des, această diferență este legată de practici discriminatorii. Acestea includ bariere pentru femei în accesarea pozițiilor de top și salarii mai mici în domenii unde lucrează mai multe femei, cum ar fi sănătatea și educația.

Diferența salarială între femei și bărbați are un impact direct asupra autonomiei financiare a femeilor, deoarece le limitează capacitatea de a-și gestiona independența economică.

Într-un context în care femeile câștigă, în medie, mai puțin decât bărbații, veniturile lor sunt insuficiente pentru a asigura un nivel adecvat de autonomie financiară, ceea ce le face mai dependente de prestațiile sociale sau de susținerea altor membri ai familiei. Această inegalitate salarială perpetuează o relație de subordonare financiară, prin care femeile sunt mai puțin capabile să investească în educație, carieră sau dezvoltare personală. Pe termen lung, acest fenomen contribuie la menținerea unui ciclu de vulnerabilitate economică, în care femeile sunt mai expuse riscurilor economice și sociale, precum lipsa de economii, pensii reduse sau acces limitat la resurse economice esențiale pentru dezvoltare personală și profesională.